Simțul mirosului anticipează frica

Simțul olfactiv, prin intermediul celulelor senzoriale, este capabil să anticipeze emoțiile negative, precum frica, au descoperit cercetătorii americani de la Universitatea Rutgers din New Jersey, informează dailymail.co.uk.

Astfel, celulele senzoriale responsabile cu simțul mirosului au capacitatea de a învăța să asocieze anumite mirosuri cu teama, chiar înainte ca mesajul de alertă să ajungă la creier.

Oamenii de știință au descoperit că simțul mirosului devine mult mai ascuțit atunci când oamenilor le este teamă. Prin urmare, mirosurile pe care aceștia le percep atunci când resimt frica sunt înregistrate ca amintiri. Dacă o anumită persoană va percepe din nou mirosul care i-a declanșat frica, aceasta va trăi din nou frica respectivă, descoperire care se poate dovedi extrem de utilă pentru tratarea tulburărilor de stres postraumatic.

Cercetătorii au pus la punct noua teorie după ce au testat activitatea cerebrală a șoarecilor, cărora le-au implantat, prin intermediul șocurilor electrice, amintiri ale senzațiilor de teamă asociate cu diferite mirosuri.

SOCIAL Cetățenii români care riscă să rămână luni întregi fără pensie, după ce au muncit în străinătate și se întorc în țară. Care este motivul

22:53

ULTIMA ORĂ Ponta demolează USR. „Rețeaua reziștilor nu e votată de români/Au acaparat tot, mai vor să pună mâna pe Înalta Curte și pe DNA/România nu mai e apărată/Justiția va fi din nou capturată”

22:36

Când șoarecii au fost expuși la aceleași mirosuri care au declanșat frica, receptorii mirosului au devenit de patru ori mai activi, ceea ce arată că simțurile noastre acționează ca un „semnal de avertizare” pentru situațiile periculoase.

Neurologii consideră că mirosurile declanșează amintiri deoarece nervul olfactiv – care transmite mesaje dinspre nas către creier – este situat foarte aproape de amigdala creierului și de hipocamp, regiunile cerebrale conectate cu amintirile emoționale.

John McGann, autorul studiului publicat în revista Science, a sugerat că rezultatele vor transforma modul în care neurologii au definit până acum mirosul.

„În modelul anterior, ochiul funcționează ca un aparat de fotografiat, urechea ca un microfon, nasul ca un laborator de chimie, iar datoria creierului este să analizeze aceste informații”, a afirmat John McGann.

Cu toate acestea, noile cercetări arată că senzorii mirosului se adaptează în mod independent de creier, sporindu-și activitatea când detectează mirosuri „înfricoșătoare”.

„În acest studiu, am urmărit activitatea neuronilor de la nivelul sistemului olfactiv al șoarecilor – care controlează simțul mirosului – și am descoperit, spre surprinderea noastră că activitatea acestor celule nu numai că indicau mirosurile prezente la nivelul nasului, ci își intensificau reacția când șoarecii își dădeau seama că un anumit miros anticipa că vor primi un șoc electric”, a adăugat autorul studiului.

Descoperirea este surprinzătoare deoarece noile date arată că „până și cei mai timpurii neuroni din sistemul senzorial pot fi schimbați ca rezultat al învățării”, a indicat John McGann.