Singura REȚETĂ după care poți câștiga SIGUR la cazinou. REPORTAJ: Căutându-i pe trișorii de la ruleta bucureșteană

Unde sunt cazinouri, sunt și trișori. Nu însă și la cazinourile din România. Cel puțin în această perioadă, când industria jocurilor de noroc se află în declin – în special în ceea ce privește cazinourile „live” din țară. „Ca să poți să trișezi, fără să fi văzut, trebuie să fie jocuri foarte mari pe masă, să nu atragi atenția”, spune Sorin Constantinescu, președintele Asociației Organizatorilor de Cazinouri din România. „Aici sunt jocuri foarte mici, foarte greu să poși trișa, pentru că ieși în evidență imediat, fiind puțini clienți în cazino… Trișorii se duc în cazinourile foarte aglomerate și unde se rulează mulți bani pe masă”.

Câștigul cinstit, pe termen lung, la cazinou e aproape imposibil. Și asta deoarece matematica este întotdeauna în favoarea casei. Pe termen lung, un jucător, care joacă un an de zile, de două ori pe săptămână, nu are cum să iasă în câștig, spun oamenii din industrie. Internetul este, de altfel, plin de soluții și formule matematice care încearcă să răspundă la eterna întrebare: „Cum poți câștiga sigur cazinou”. Una din cele mai cunoscute scheme o reprezintă pariatul, în progresie aritmetică, la ruletă, pe „culoare”, sau „pare/impare”. Tehnica este „relativ” sigură, în sensul că un jucător trebuie să fie dispus să joace astfel minimum 5 000 de lei (mai întâi 20 de lei, apoi 40, apoi 80, apoi 160 etc.), pentru a fi „aproape sigur”, ca, la final, să câștige 20 de lei. Cu alte cuvinte, un jucător sigur pe el trebuie să intre în cazinou cu cel puțin 2000 de euro, pentru a-și asigura, la plecare, un câștig suficient de gras pentru a-și plăti taxiul.

„ Eram închiși, dacă se confirmă teoriile matematice legate de cum să câștigi la cazinouri. Știți bancul ăla – cum poți să câștigi la cazinou? Răspunsul: cumpăr cazinoul”, spune președintele AOCR. În plus, pentru a se proteja de astfel de scheme, cazinourile au propria politică prin care pot interzice pariatul unor sume care depășesc o anumită limită. „Când am fost prima dată în Vegas, în ’97-’98, era o bibliotecă pentru jucători cu titluri de genul cum să câștigi la ruletă, cum să câștigi la blackjack”, își amintește Sorin Constantinescu. Am luat-o, am tradus-o, era cu toate metodele matematice. La sfârșit, pe ultima pagină, scria cu caractere mici: autorul acestei cărți a murit boschetar, lângă un tomberon, în Vegas, mort de foame”.

Piața jocurilor de noroc, în scădere față de 2009

Conform datelor ANAF, în anul 2013, au fost colectați la buget peste 724 de milioane de lei, din taxarea jocurilor de noroc. Peste 650 de milioane provin din „taxe pentru organizarea și exploatarea jocurilor de noroc”, restul din taxa de timbru social și „impozitul pe veniturile obținute din jocuri de noroc”.

În prezent, în România, pe lângă cele opt cazinouri „live”, mai sunt licențiați, de către ONJN, 11 organizatori cu 14 săli autorizate pentru exploatarea jocurilor de noroc de tip bingo.  De asemenea, sunt autorizați 22 de organizatori cu 22 sisteme pentru exploatarea jocurilor de noroc tip „pariuri în cotă fixă”. Numărul operatorilor licențiați pentru activitatea de jocuri tip „slot machines” („păcănele”) este de 421 organizatori, cu 65 280 autorizații . În cazul jocurilor de noroc caracteristice cluburilor de poker, există 20 de organizatori licențiați, cu 25  de săli autorizate.

Piața jocurilor de noroc din România a avut o valoare de 657 de milioane de euro în 2012 (în creștere cu 2% față de 2011), iar numărul de angajați ai companiilor care activează pe piața de profil este de 24.500, arată un studiu realizat de firma de audit și consultanță fiscală PricewaterhouseCoopers (PwC) România. În această evaluare intră operatorii de aparate de tip slot-machine, organizatorii de pariuri în cotă fixă (unde intră, de exemplu, cei care organizează pariuri sportive) sau cei care organizează alte tipuri de jocuri (loteria, bingo etc.).

În același timp, „piața jocurilor de noroc a înregistrat o scădere față de anul 2009, când legislația a impus o limitare a numărului de aparate pe operator. 2009 a fost singurul an în care piața a scăzut, de la 813 milioane de euro la 642 milioane de euro în 2010, după care a revenit pe creștere. În 2012, valoarea pieței a fost de 657 de milioane de euro, în creștere cu 2% față de anul anterior”, a spus Bogdan Belciu, partener pe servicii de consultanță pentru management în cadrul PwC și autor al studiului, citat de Ziarul Financiar. Studiul PwC a făcut o evaluare a industriei prin calcularea venitului brut din jocuri de noroc (gross gaming revenue- în engleză), care rezultă din diferența dintre totalul încasărilor obținute de firmele de pe această piață și plățile totale făcute ca premii pentru câștigători. O altă evaluare a industriei jocurilor de noroc se poate face și prin suma cifrelor de afaceri realizate de toți jucătorii din industrie și care, potrivit unor estimări realizate de revista Business Magazin, ar avea o valoare de 1,3 miliarde de euro pe an. (Mihnea Lazăr)