Specialiștii NASA anunță „Misiune îndeplinită”! Ce a găsit roverul Curiosity pe Marte, la un an de când a ajuns pe Planeta Roșie

Curiosity, cel mai sofisticat robot care explorează Marte, celebrează marți implinirea unui an de când a ajuns pe suprafața acestei planete, iar succesele sale sunt considerate etape-cheie pentru o viitoare „cucerire” a planetei roșii, informează AFP.

Curiosity, de mărirea unui mic automobil 4×4, înzestrat cu 10 instrumente științifice, a reușit să confirme în premieră faptul că Marte a avut un mediu propice vieții microbiene în trecutul ei îndepărtat, îndeplinind astfel principalul obiectiv științific al misiunii sale de cel puțin doi ani, care va fi fără îndoială prelungită.

„Succesul obținut de Curiosity, precum coborârea sa spectaculoasă și rezultatele științifice obținute ulterior, au deschis calea spre noi misiuni de explorare, precum trimiterea de astronauți pe Marte și spre un asteroid”, a declarat directorul NASA, Charles Bolden.

Coborârea spectaculoasă a robotului american cu șase roți în craterul Gale, la 10 kilometri de Muntele Sharp – care are o înălțime de 5.000 de metri – în noaptea de 5 spre 6 august 2012, ținând cont de greutatea sa de aproape o tonă, a necesitat o nouă tehnică, foarte complexă, de plasare pe sol. Această operațiune a arătat că NASA poate să transporte în condiții de siguranță încărcături mari pe Marte.

Aceasta este una dintre marile provocări tehnologice ale unei misiuni spațiale cu echipaj uman către planeta roșie, au subliniat cercetătorii de la NASA.

„Suntem până în prezent extrem de mulțumiți, misiunea Curiosity a fost spectaculoasă”, consideră Michael Meyer, directorul științific de programe marțiene de la NASA, potrivit căruia „cu cât aflăm mai multe despre Marte, cu atât vom fi mai informați pentru a putea să trimitem acolo echipaje de astronauți”.

„Nu numai că am reușit plasarea în siguranță pe sol, dar toate instrumentele funcționează și am efectuat deja două foraje în roci”, o premieră pe Marte, a adăugat Michael Meyer.

În timpul acestui prim an petrecut pe Marte, Curiosity a transmis pe Terra peste 190 gigabiți de date, echivalând cu 45.600 cântece stocate în format MP3 și 36.700 imagini de înaltă definiție, precizează NASA.

Laserul său, o premieră pe Marte, care a fost fabricat de o echipă franceză, a fost utilizat de peste 75.000 de ori pentru a analiza compoziția rocilor marțiene.

Instrumentele și camerele sale video au permis destul de repede obținerea unui răspuns la principala întrebare avută în vedere pentru această misiune spațială – dacă Marte a avut un mediu propice pentru viața microbiană -, reamintește astrobiologul Michael Meyer.

La scurt timp după plasarea pe Marte, camerele de la bordul robotului Curiosity au detectat aglomerări de pietre și prundișuri formate de scurgerile de apă într-o zonă care a fost în trecut albia unui râu.

Analiza rocilor a permis apoi descoperirea de argilă care se formează la contactul cu apa, iar savanții americani au determinat că acea apă nu era nici prea sărată, nici prea acidă, pentru a întreține viața.

Aceste descoperiri explică faptul pentru care Curiosity a parcurs doar un kilometru și jumătate de la sosirea sa pe Marte.

În ultimele săptămâni, robotul marțian și-a reluat drumul spre Muntele Sharp, aflat la o distanță de circa opt kilometri, principala țintă de explorare fixată pentru această misiune.

Periplul său va dura mai multe luni, întrucât Curiosity se va opri pe drum pentru a analiza diverse formațiuni geologice interesante.

Baza Muntelui Sharp suscită un interes mare în rândul specialiștilor, datorită diverselor straturi sedimentare ale sale, care ar putea să îi ajute pe cercetători să dateze cu precizie perioadele în care Marte a fost propice vieții, a precizat Michael Meyer.

„Dacă vom găsi mai multe zone care au fost locuibile în trecut, acest fapt va duce la creșterea probabilității ca viața să fi existat pe Marte”, a declarat John Logsdon, fostul director al Space Policy Institute din Washington, în prezent membru în comitetul consultativ al NASA.

Michael Meyer consideră că roverul Curiosity ar putea să aducă și alte surprize, „făcând descoperiri majore, întrucât robotul are capacitatea de a fi foarte norocos”.

Dacă robotul Curiosity se va afla în prezența unor indicii care atestă prezența vieții, „el va putea să le identifice” cu unul dintre instrumentele sale, consideră specialistul american.

Însă, „orice confirmare va trebui să aștepte până la viitoarea misiune”, în 2020, când NASA va trimite o altă sondă, „Curiosity 2”, înzestrată cu instrumente capabile să detecteze urme de viață atât trecute, cât și actuale, a explicat același astrobiolog american.

Robotul euro-rus Exomars ar putea încă din 2018 să confirme prezența urmelor de viață marțiană – trecută sau actuală – grație instrumentelor sale, care vor fi construite pentru a servi acestui scop.