Statuile de un milion de euro puse în Cetatea Alba Iulia după restaurare au fost furate pe bucăți

Restaurarea zonei interioare a cetății Alba Iulia a început în 2012, lucrările fiind încheiate la sfârșitul anului trecut. În această perioadă, în interiorul cetății au fost amplasate 31 de statui și monumente noi, între care Clopotul Unirii, o piramidă, monumentul Socrate sau complexul statuar cu telescop, dar și soldați romani, austrieci și personaje din perioada interbelică.

Cele 31 de statui și monumente, care simbolizează, potrivit reprezentanților Primăriei Alba Iulia, „elemente de reîntregire a atmosferei cu tematică diferită, ce reflectă atmosfera de epocă” și „opere de artă urbană”, au costat, în medie, între 70.000 de lei și 213.000 lei, fără TVA, banii fiind din fonduri europene sau de la bugetul local.

Potrivit unui răspuns furnizat MEDIAFAX de către Primăria Alba Iulia, aceste monumente au fost realizate în cadrul proiectului „Reabilitarea Centrului Istoric Fortificația de tip Vauban – căi de acces, iluminat exterior, mobilier urban -Zona Interioară”, promovat de municipalitate și finanțat prin Programul POR 2007-2013.

Astfel, au fost realizate 25 de „elemente de reîntregire atmosferă cu tematică diferită”, în valoare totală de 1.764.000 lei fără TVA, prețul mediu pentru o statuie fiind de 70.560 de lei, iar banii reprezentând peste 80% fonduri europene, circa 17% de la bugetul de stat și 2% contribuția de la bugetul local.

Printre statuile care reflectă „atmosfera de epocă” se numără soldați austrieci în uniforma anilor 1.600, orășeni, o florăreasă, doamna în haine de epocă, cavalerul în uniforma armatei austriece, țăranca cu baniță, băiatul cu pălărie, cetățean cu baston și cu melc sau grupurile statuare – călugărul și copilul, absolventul, școlarii și cățelul.

„Operele de artă urbană” au tematici diferite, de la educație, cum este statuia cu piedestal „Socrate”, istorie – basorelieful „Dacii și romanii”, Clopotul Unirii, până la interferențe culturale care sunt reprezentate de o piramidă. Valoarea celor șase opere de artă urbană este de 1.279.722 lei fără TVA, iar prețul mediu este de 213.287 lei bucata.

În total, valoarea proiectului de restaurare și amenajare a interiorului cetății a fost de 33.573.030 lei fără TVA, peste 80% fiind fonduri europene.

Lucrările interioare au fost proiectate de arhitectul Lăncrăjan Franchini Gheorghe, iar monumentele și statuile au fost executate de către firma SC Grup Corint SA Sîntimbru. Mai mult, potrivit reprezentanților municipalității, arhitectul și executantul au fost cei care au decis la finalul proiectului ce statui sau opere de artă urbană să fie amplasate în interiorul zonei istorice.

Piramida, amplasată în apropierea Sălii Unirii, catalogată drept simbol masonic

Unul dintre monumentele cele mai criticate sau controversate este piramida, pe laturile căreia sunt prezentate informații din timpul procesului de restaurare, precum și despre executanții lucrărilor.

O parte a contestatarilor susțin că piramida ar fi un simbol masonic expus special în cetate, în condițiile în care patronul firmei Grup Corint, cea care a realizat restaurarea fortificației, Daniel Sabău, ar fi, conform unor site-uri masonice, cavaler comandor și comandant al Comanderiei numărul 23 „Iancu de Hunedoara” a Ordinului Suprem Militar al Templului din Ierusalim.

Mai mult, într-unul din numerele din anul 2012 ale revistei interne a ordinului se arată că „lucrările de restaurare și conservare a vestigiilor descoperite în cetate, precum și noua înfățișare a cetății Alba Carolina se datorează eforturilor depuse cu dragoste și frică de Dumnezeu de membrii comanderiei”. De altfel, la Alba Iulia a avut loc, în 2012, unul dintre cele mai mari evenimente anuale ale Ordinului, desfășurat la Hotelul Medieval deținut în cetate de omul de faceri Daniel Sabău.

Unii dintre turiști sunt însă amuzați de amplasarea unei piramide în Cetatea Alba Iulia, chiar în spatele Sălii Unirii, și se fotografiază cu aceasta, în timp ce alții o consideră „o mare prostie”.

„E o mare prostie. Ce să caute o piramidă într-o cetate austriacă și, mai mult, la câțiva pași de Sala Unirii, simbolul Marii Uniri din 1918. Putea fi ales orice alt simbol, dar piramida mi se pare prea mult, chiar o ofensă adusă întregii zone istorice”, spune un bărbat din București, care se recomandă ca fiind profesor de istorie.

El adaugă că multe dintre statui nu se încadrează nici urbanistic, nici istoric în interiorul Cetății Alba Carolina.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coșer, spune însă că piramida din cetate este „un element de identitate a proiectului, gândit ca un poliedru pe ale cărui fețe să fie reprezentate fazele de execuție, constructorul, finanțatorul”.

„S-a ales piramida pentru simbolistica ei ascensională sugerând trecerea spre o treaptă superioară”, explică Coșer.

La rândul său, istoricul Liviu Zgârciu, purtătorul de cuvânt al Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, spune că monumentele și statuile amplasate în interiorul zonei istorice nu trebuie catalogate ca „monumente istorice”, pentru că nu reprezintă monumente istorice, ci sunt rodul imaginației unor artiști.

„Din punct de vedere istoric, ele nu pot fi catalogate ca monumente istorice reprezentând momente speciale din istoria românilor. Sunt rod al unor artiști, imaginația lor, este o politică care mai mult ține de atragerea turiștilor. Sincer, fiecare are gusturile lui, mie personal unele dintre ele nu îmi plac și nu le găsesc rostul amplasării lor”, a spus Zgârciu.

Clopotul Unirii, monument pe care a fost scrisă greșit Rezoluția de la 1918

Un alt monument care a stârnit controverse este Clopotul Unirii, realizat din metal de către sculptorul Ștefan Bințințan din Alba Iulia.

Controversele au apărut din cauza unei inscripții a unui fragment din Rezoluția Marii Uniri din 1918, în care sintagma „Țara Ungurească” este înlocuită cu „Țara Românească”.

Textul din rezoluție este: „Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, însă pe clopot scrie: „Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Românească”.

Autorul monumentului spune că greșeala a fost voită, fiind o formă de interpretare personală a monumentului și a semnificației acestuia, și a adăugat că „a interpretat” textul într-un mod „actual și contemporan” și a dorit să apară cuvântul „românească” pe monument.

Ștefan Bințințan este autor al celor mai multe dintre statuile și monumentele din cetate, iar, potrivit artistului, pentru fiecare dintre acestea „i-au pozat” personaje reale, precum soția și mama sa, prieteni și apropiați sau personalități locale, între care și președintele filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor, scriitorul Aurel Pantea, sau cantautorul de muzică folk Vali Șerban.

„Pedofilul” sau „filosoful fotbalist”, denumirile date de localnicii din Alba Iulia unora dintre personajele înfățișate de statui

Statuile amplasate în Cetatea Alba Carolina după finalizarea restaurării fortificației au primit imediat denumiri amuzante, în special de la studenții care învață la Universitatea 1 Decembrie 1918, cu sediul chiar în zona istorică a orașului.

„Sincer, unele sunt haioase și cred că sunt o atracție pentru cei care ajung în zona istorică. Uite, avem lângă universitate o statuie căreia noi îi spunem «Pedofilul». E un preot care parcă aleargă după un copilaș”, spune Andrei, student în Alba Iulia.

Prietena sa, Iulia, și ea studentă, spune că printre cele mai „stupide” statui pe care le-a văzut este cea a filosofului Socrate, care stă cu piciorul pe o grămadă de cărți, amplasată într-un sens giratoriu din apropierea universității.

„Sincer, statuia asta m-a dat gata. E realizată pe principiul ai carte, degeaba ai, că până și statuile cu filosofi redau fidel imaginea idolului multor tineri din ziua de azi: fotbalistul manelist. Așa că piciorul pe mormanul de cărți simbolizează faptul că reușita stă tot în bombeul ghetei de fotbal”, glumește tânăra.

Statuia cu piedestal „Socrate” este realizată tot de sculptorul Ștefan Bințințan și, potrivit artistului, filosoful așezat pe o coloană grecească cu o carte în mână simbolizează „cultura și educația”, iar faptul că stă cu piciorul pe cărți simbolizează că „se află deasupra cărților și stă pe un munte de cultură”.

Totuși sunt și localnici care apreciază statuile și monumentele amplasate de administrația locală în zona istorică a orașului.

„Avem nevoie și de astfel de monumente. Dacă le privești înțelegi anumite aspecte legate de istorie sau clădirile din zona unde sunt amplasate. Și nu vedeți că oamenilor care vin la Alba Iulia le plac?”, spune un pensionar.

Monumentele din Cetatea Alba Iulia încep să fie furate pe bucăți

Pe lângă controversele stârnite, noile monumente și statui amplasate în Cetatea Alba Carolina creează și alte probleme administrației locale, deoarece au început să fie furate bucată cu bucată.

Astfel, unele dintre statuile care înfățișează soldați au rămas fără vârfuri de baionete sau mânere de săbii, în timp ce din alte grupuri statuare au fost rupte elemente componente mici sau chiar au fost furate în întregime, cum este cazul telescopului.

De altfel, încă de la început, telescopul a stârnit povești amuzante din cauza imaginii care se vedea prin el. Astfel, telescopul din bronz, în mărime naturală, prin care ar fi trebuit să se vadă observatorul astronomic de la ultimul etaj al Bibliotecii „Bathyaneum”, a fost orientat spre câteva antene parabolice de pe o clădire din zonă, și nu spre obiectivul istoric.

Telescopul a fost una dintre primele opere de artă urbană vandalizate din Cetatea Alba Iulia – inițial a fost rupt jumătate din obiectiv, apoi a fost furat. În prezent, din monument a mai rămas doar placa de granit și trepiedul pe care era montat telescopul.

Administrația locală din Alba Iulia a anunțat, încă din urmă cu un an, că vrea să monteze un sistem performant de supraveghere video în zona cetății istorice din oraș, pentru a combate și descuraja furturile.

Primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, a spus, în repetate rânduri, că administrația locală se confruntă cu tot mai multe acte de vandalism prin care sunt distruse elemente de mobilier urban, locuri de joacă, zone verzi, sisteme de iluminat sau aspersoare din zona istorică a municipiului.

Edilul spunea că soluția ar fi montarea unui sistem de supraveghere video în Cetatea Alba Carolina, dar și în șanțurile fortificației, însă inițiativa acestuia nu s-a concretizat încă.

Cel mai scump monument care ar urma să fie amplasat în cetate – Monumentul Marii Uniri

Printre monumentele care au costat cel mai mult se numără cel înfățișându-i pe Horea, Cloșca și Crișan, care a costat peste 500.000 de lei, sau fântâna cinetică din inox și sticlă de Murano, care a costat, în total cu lucrările de amplasare, peste două milioane de lei.

Cel mai scump monument care ar urma să îmbogățească peisajul urban din Alba Iulia ar putea fi însă Monumentul Marii Uniri, pentru care senatorii au aprobat, în această lună, cu majoritate de voturi, alocarea a aproape 15,4 milioane de lei.

Propunerea legislativă privind construirea Monumentului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 – Alba Iulia, care are ca inițiatori mai mulți parlamentari PC, semnatari fiind și parlamentari PSD, PNL și PPDD, a întrunit 107 voturi „pentru”, două voturi „împotrivă”, dar și nouă „abțineri”, în pofida raportului negativ al Comisiei pentru buget, care a fost respins de Senat.

Inițiativa prevede alocarea a 15.388.700 lei pentru construirea Monumentului Marii Uniri, în perspectiva centenarului Unirii din 2018, suma urmând să se aloce în tranșe egale pe perioada de ridicare a monumentului, între anii 2015-2018.

În anii ”90, Ministerul Culturii a organizat și un concurs de idei pentru realizarea monumentului, concurs reluat în 2008, și prin care a fost selectat proiectul sculptorului Mihai Buculei, care presupune un monument de piatră de peste 20 de metri înălțime sub forma unei cruci.

Construirea unui monument al Unirii la Alba Iulia este criticată de unii istorici, dar și de reprezentanți ai administrației locale, care susțin că există deja două monumente simbol ale Marii Uniri, respectiv Sala Unirii și Catedrala Reîntregirii.

Istoricul Liviu Zgârciu spune că nu are rost să fie construit un nou monument al Unirii la Alba Iulia, când adevăratul monument și simbol, Sala Unirii, se degradează de la o zi la alta.

Zgârciu a spus că, din păcate, din informațiile pe care le are, specialiștii din Muzeul Național al Unirii nu au fost consultați cu privire la acest nou monument și nu a existat nicio consultare sau dezbatere de specialitate pe această temă.

În pofida acestor opinii, Senatul a aprobat propunerea legislativă privind construirea Monumentului Marii Uniri, iar decizia finală va fi luată de Camera Deputaților, care este for decizional.

Cetatea Alba Carolina a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea, între anii 1714-1738, fiind considerată cea mai reprezentativă și bine conservată fortificație bastionară de tip Vauban din România, dar și din estul Europei.

Cetatea în sine este un monument impresionant de arhitectură care iese în evidență prin porțile de acces, bastioane, dar și prin șanțurile interioare. În zona interioară a Cetății Alba Carolina se află Catedrala Reîntregirii, Catedrala Romano-Catolică, Muzeul Național al Unirii și Sala Unirii, dar și vestigii ale vechiului castru roman, peste care este construită fortificația. Cel mai important monument din perioada romană este Principia, clădire în care își avea reședința comandantul castrului roman.

(Serviciul FOTO al MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini.)