ȘTIINȚĂ. Ce reprezintă tehnologia 5G și de ce toată lumea se teme de ea

Tehnologia 5G a stârnit controverse în toată lumea și, de asemenea, foarte multe teorii ale conspirației care i-au speriat pe foarte mulți oameni, însă specialiștii explică modul în care funcționează această tehnologie în ceea ce privește telefoanele mobile. 

De ce este diferită tehnologia 5G

Ca și în cazul tehnologiilor în generațiile anterioare de telefoane, rețelele 5G se bazează pe semnale transmise de unde radio – parte din spectrul electromagnetic – transmise între o antenă și telefoane.

Suntem înconjurați de radiații electromagnetice tot timpul – de la semnalele de televiziune și radio, precum și tehnologii, inclusiv telefoane mobile, dar și surse naturale, cum ar fi lumina soarelui.

VIDEO Marcel Ciolacu: PSD nu are nicio condiție. Important e ca România să aibă un Guvern

11:35

ACTUALITATE „Stegarul dac” s-a URCAT pe macaraua de la Păcii. Trafic blocat spre centrul Bucureștiului. Un echipaj de pompieri s-a deplasat la fața locului

11:33

5G utilizează unde de frecvență mai mare decât rețelele mobile anterioare, permițând mai multor dispozitive să aibă acces la internet în același timp și la viteze mai rapide.

„Expunerile utilizate în studii nu pot fi comparate direct cu expunerea pe care oamenii o experimentează”

Aceste valuri parcurg distanțe mai scurte prin spațiile urbane, astfel încât rețelele 5G necesită mai multe antene / transmițători decât tehnologiile anterioare, poziționate mai aproape de nivelul solului.

Radiația electromagnetică folosită de toate tehnologiile de telefonie mobilă i-a determinat unii oameni să se îngrijoreze în privința riscurilor pe care le reprezintă pentru sănătate, inclusiv dezvoltarea anumitor tipuri de cancer.

În 2014, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat că „nu s-au stabilit efecte adverse asupra sănătății determinate de utilizarea telefonului mobil”.

Cu toate acestea, OMS împreună cu Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) au clasificat toate radiațiile de frecvență radio (din care fac parte și semnale telefoanelor mobile) drept „posibil cancerigene”.

Se pare că „există dovezi neconcludente că expunerea poate provoca cancer oamenilor”. Și consumul de alimente murate, precum și utilizarea pudrei de talc sunt clasificate în aceeași categorie. Băuturile alcoolice și carnea procesată se află într-o categorie superioară, deoarece dovezile sunt mai concludente.

Studiu toxicologic pe șoareci și șobolani

Un raport de toxicologie publicat în 2018 de Departamentul Sănătății din SUA și evidențiat de cei sunt îngrijorați în privința siguranței a revelat că șobolanii de sex masculin expuși la doze mari de radiații de frecvență radio au dezvoltat un tip de tumoră canceroasă la nivelul inimii.

Pentru acest studiu, întregul corp al șobolanilor a fost expus radiațiilor de la telefoanele mobile timp de nouă ore pe zi, în fiecare zi, timp de doi ani, încă dinainte de a fi născuți. În schimb, la șobolanii de sex feminim, precum și la șoareci, nu au fost găsite urme de cancer. S-a constatat, de asemenea, că șobolanii expuși radiațiilor trăiau mai mult decât cei din grupul de control.

Un om de știință care s-a ocupat de studiu a declarat că „expunerile utilizate în studii nu pot fi comparate direct cu expunerea pe care oamenii o experimentează atunci când folosesc un telefon mobil”, chiar și în cazul celor care îl folosesc foarte mult.

Dr. Frank De Vocht, care este consultant guvernamental în ceea ce privește siguranța telefonului mobil, a declarat pentru BBC că „deși unele dintre cercetări sugerează o posibilitate statistică de creștere a riscurilor de cancer pentru utilizatorii care folosesc telefonul mobil foarte mult, dovezile de până acum nu sunt suficient de convingătoare pentru a sugera necesitatea unei acțiuni preventive”.

Cu toate acestea, există un grup de oameni de știință și medici care a trimis Uniunii Europene o solicitare de a scoate tehnologia 5G de pe piață.

Undele radio nu sunt ionizante

Banda de unde radio – folosită pentru rețelele de telefonie mobilă – este neionizantă, „ceea ce înseamnă că îi lipsește suficientă energie pentru a rupe ADN-ul și a provoca pagube celulare”, a explicat David Robert Grimes, fizician și cercetător în cancer.

Cu cât spectrul electromagnetic este mai mare, cu mult peste frecvențele utilizate de telefoanele mobile, există riscuri clare pentru sănătate din cauza expunerii extinse.

Razele ultraviolete ale soarelui se încadrează în această categorie dăunătoare și pot duce la cancer.

Există limite de stricte pentru expunerea la niveluri de radiații energetice chiar mai mari, cum ar fi radiografiile medicale și razele gamma, care pot provoca efecte dăunătoare în interiorul corpului uman.

„Oamenii sunt îngrijorați în privința riscului de a face cancer din această cauză, dar este crucial să reținem că undele radio sunt cu mult mai puțin energetice decât chiar și lumina vizibilă la care ne expunem în fiecare zi”, a mai explicat dr. Grimes.

„Nu există dovezi de încredere că telefoanele mobile sau rețelele wireless ne-au provocat probleme de sănătate”, a accentuat specialistul.

Ar trebui să fim îngrijorați de antenele 5G?

Tehnologia 5G necesită o mulțime de noi stații de bază – acestea sunt stâlpii care transmit și primesc semnale de telefon mobil.

Încă, pentru că există mai mulți emițători, fiecare poate rula la niveluri de putere mai mici decât tehnologia anterioară 4G, ceea ce înseamnă că nivelul de expunere la radiații de la antenele 5G va fi mai mic.

Pericol de încălzire globală?

O parte din spectrul 5G permis conform instrucțiunilor internaționale se încadrează în banda de microunde.

Microundele generează căldură în obiectele prin care trec.

Cu toate acestea, la nivelurile utilizate pentru 5G (și tehnologiile mobile anterioare), efectele de încălzire nu sunt dăunătoare, a explicat prof. Rodney Croft, consilier al Comisiei internaționale pentru protecția împotriva radiațiilor neionizante (ICNIRP).

„Nivelul maxim de frecvență radio la care ar putea fi expus cineva dintr-o comunitate la 5G (sau orice alte semnale în zonele generale ale comunității) este atât de mic încât până în prezent nu a fost observată o creștere a temperaturii”, a mai punctat expertul.

Limitele expunerii

Guvernul britanic spune că „în timp ce o creștere mică a expunerii totale la undele radio este posibilă atunci când se adaugă 5G la rețeaua existentă, expunerea generală va rămâne scăzută”.

Intervalul de frecvență al semnalelor 5G introduse se încadrează în banda neionizantă a spectrului electromagnetic și cu mult sub cele considerate dăunătoare de ICNIRP.

„Expunerea pe care 5G o va produce a fost luată în considerare de către ICNIRP, restricțiile fiind mult sub nivelul cel mai scăzut de frecvență radio 5G s-a dovedit că provoacă daune”, mai mai precizat prof. Croft.

Organizația Mondială a Sănătății susține că că expunerile la frecvență electromagnetică sub limitele recomandate în ghidurile ICNIRP nu par să aibă consecințe cunoscute asupra sănătății.

5G va asigura viteza, latența scăzută și conectivitatea pentru a permite o nouă generație de aplicații, servicii și oportunități de afaceri care nu au mai fost văzute până acum

Există trei domenii majore în care poate fi folosită tehnologia 5G:

1. Transmisiuni masive între mașinării – numit și Internet of Things (IoT) care implică conectarea a miliarde de dispozitive fără intervenție umană la o scară care nu a fost văzută până acum. Acesta are potențialul de a revoluționa procesele și aplicațiile industriale moderne, inclusiv agricultura, producția și comunicațiile în domeniul afacerilor.

2. Comunicări foarte fiabile, dar cu o latență joasă – controlul în timp real al dispozitivelor, robotică industrială, sisteme de comunicații între aparaturi, conducere autonomă și rețele de transport mai sigure. Comunicările cu latență scăzută deschid, de asemenea, o nouă lume în care îngrijirile medicale, procedurile și tratamentul la distanță sunt posibile.

3. Bandă mobilă îmbunătățită – oferă viteze de date semnificativ mai rapide iar lumea va fi conectată la o capacitate mai mare. Noile aplicații vor include acces la internet wireless pentru locuințe, aplicații de difuzare în aer liber, fără a fi nevoie de autoutilitare și conectivitate mai mare pentru persoanele aflate în mișcare.

Cum va funcționa tehnologia 5G pentru comunități

Pentru comunități, 5G va permite conectarea a miliarde de dispozitive în cadrul orașelor inteligente. De asemenea, și casele, școlile și mașinile inteligente (smart) vor crea un mediu în care totul devine conectat, iar sistemul medical și educația vor și îmbunătățite.

Cum va funcționa tehnologia 5G pentru companii și industrie

Pentru companii și industrie, 5G și IoT vor oferi o mulțime de date care să le permită să obțină informații despre operațiunile lor. Întreprinderile vor opera și vor lua decizii cheie determinate de date, vor inova în agricultură, ferme inteligente și producție, deschizând calea pentru economii de costuri, experiență mai bună pentru clienți și dezvoltare pe termen lung.

Cum va funcționa tehnologia 5G în relație cu alte tehnologii

Tehnologiile noi și emergente, cum ar fi realitatea virtuală și augmentată, vor fi accesibile tuturor. Realitatea virtuală oferă experiențe care nu au fost posibile până acum. Cu 5G și VR veți putea călători în orașul preferat, sau să urmăriți un meci de fotbal în direct având senzația că vă aflați chiar acolo, pe teren, sau chiar veți putea inspecta imobiliare și vă puteți plimba printr-o nouă casă din confortul canapelei.

5G ne va ține conectați în orașele inteligente, casele inteligente și școlile inteligente de mâine și va permite oportunități la care nici nu ne-am gândit încă, scrie emfexplained.info.

5G în România

Strategia 5G pentru România a fost aprobată anul trecut prin Hotărârea de Guvern nr. 429 din 20 iunie 2019 și prevede înființarea Comitetului de monitorizare a Strategiei 5G pentru România, organism fără personalitate juridică, ale cărui şedinţe sunt conduse de reprezentantul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii
Informaţionale.

Acest Comitet are ca atribuţie monitorizarea şi facilitarea implementării Strategiei și este condus de ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale sau de un secretar de stat desemnat de acesta, în calitate de
preşedinte.