Strămoșii amerindienilor, identificați prin analizarea genomului unui copil, vechi de 24.000 de ani

Amerindienii nu au exclusiv origini asiatice, ci împart câteva gene și cu europenii, afirmă autorii unui studiu realizat recent pe scheletul unui copil care a murit în urmă cu 24.000 de ani, în apropiere de Lacul Baikal, informează AFP.

Cercetătorii au prelevat un eșantion minuscul (0,15 grame) din scheletul acelui copil, ale cărui rămășițe pământești au fost descoperite în situl paleolitic Mal’ta din Siberia la sfârșitul anilor 1920. Oamenii de știință au reușit să extragă suficient ADN pentru a analiza genomul, „cel mai vechi decriptat până în prezent de la un om anatomic modern”, au subliniat autorii studiului, publicat miercuri în revista britanică Nature.

Ei l-au comparat apoi cu genomul oamenilor actuali, în special cu cel al populațiilor amerindiene, a căror genealogie rămâne foarte controversată, pentru a încerca să elucideze misterul originilor acestora.

Teoria dominantă de aproape 100 de ani spune că primii oameni care au pășit în America au fost triburi asiatice care au traversat Oceanul Pacific, trecând prin strâmtoarea Bering, în urma unei glaciațiuni care a dus la scăderea nivelului mărilor între coastele siberiene și Alaska.

Însă, deși amerindienii par într-adevăr să fie apropiați genetic de populațiile din Asia Orientală, alte indicii au venit să pună sub semnul întrebării această teorie. Este vorba mai ales de cranii ce prezintă caracteristici incompatibile cu o morfologie asiatică, aparținând unor oameni care au trăit în America cu mult înainte de sosirea europenilor după descoperirea „Lumii Noi” de Cristofor Columb.

ADN-ul mitocondrial al copilului siberian, transmis exclusiv pe linie maternă, aproape a dispărut în totalitate în zilele noastre, însă el era deosebit de frecvent (peste 80%) la vânătorii-culegători europeni de la sfârșitul paleoliticului și din mezolitic.

În ceea ce privește ADN-ul său nuclear, transmis de tată prin cromozomul Y, el îl precede pe cel al populațiilor occidentale actuale și se află la baza celor mai multe triburi amerindiene, fără să prezinte o asemănare puternică cu populațiile asiatice.

„Estimăm că între 14% și 38% dintre strămoșii amerindienilor ar fi putut avea ca origine genetică” această populație siberiană din paleolitic, scriu autorii studiului, coordonați de Eske Willerslev, genetician la Muzeul de Istorie Naturală al Danemarcei.

Strămoșii amerindienilor se desprinseseră deja probabil de cei ai asiaticilor atunci când s-a produs această încrucișare cu vânătorii-culegători siberieni. Dar această filiație precede momentul în care populațiile amerindiene s-au diversificat în Lumea Nouă, au precizat autorii studiului.

Altfel spus, „semnătura genetică occidentală prezentă la amerindienii actuali nu provine doar de la încrucișările” realizate după descoperirea Americii de Cristofor Columb, „așa cum se crede adeseori, ci chiar din moștenirea lăsată de primii americani”, au adăugat ei.

Analiza unui al doilea eșantion de ADN, prelevat de la un alt schelet al unui siberian, vechi de 17.000 de ani, a confirmat rezultatele studiului, prin obținerea unei semnături genetice similare.