National Institutes of Health (NIH) din SUA a întocmit recent un raport în care arată că doar 10% dintre celulele organismului sunt de fapt umane, relatează Huffington Post.
Potrivit „Human Microbiome Project”, restul de 90% sunt celule bacteriene, virale sau parazitare.
Cu toate acestea, specialiștii precizează că acest lucru este perfect normal și că majoritatea germenilor prezenți în organism sunt de ajutor.
Pe de altă parte însă, deși bacteriile se găsesc atât pe suprafața corpului, iar unele contribuie la menținerea sănătății, alte microorganisme pot duce la apariția unor boli serioase.
Printre acestea se află și nematodele sau viermii cilindrici, care provoacă infecții atât în cazul oamenilor, cât și în cazul animalelor. Cel mai frecvent, aceștia afectează copiii producând o boală parazitară numită oxiuraza.
Pe de altă parte, viermii lați, existenți în peste 12.000 de specii, se fixează pe pereții intestinelor, hrănindu-se cu nutrienți. Aceștia pot atinge chiar și 15 metri și trăi până la 20 de ani. De asemenea, alți viermi lați pot afecta sănătatea ficatului și pot chiar să provoace infecții grave ale creierului.
Una dintre cele mai răspândite boli din regiunile tropicale și subtropicale, malaria, este de asemenea provocată de paraziți din genul Plasmodium (Regnul Protozoa). Anual, malaria ucide 1,2 milioane de persoane. Grupul de specii din genul Plasmodium care produc boli la om au fost denumite „paraziți ai malariei” și sunt transmiși de femela țânțarului Anofel.
Pe de altă parte, anumiți paraziți trăiesc și se dezvoltă pe suprafața corpului uman, precum păduchii sau parazitul Sarcoptes care provoacă apariția scabiei.
Potrivit cercetătorilor, în 98% din cazuri, paraziții de acest fel trăiesc pe gene, în sprâncene sau în foliculii părului nazal.