Ca și oamenii, urangutanii și cimpanzeii și trec prin criza vârstei mijlocii, spun cercetătorii.
Descoperirea, publicată luni în revista științifică „Proceedings of the National Academy of Sciences”, ar putea schimba concepțiile cu privire la motivele fericirii umane, dar și a factorilor care influențează stările de spirit pe parcursul vieții, scrie L.A. Times. Astfel, cercetătorii sunt de părere că, dacă animalele cu un ADN asemănător cu cel al omului au predispoziție către tristețe, autoizolare și frustrare la jumătatea vieții, atunci criza vârstei mijlocii la oameni ar putea fi provocată, de fapt, de factori biologici și nu de alți factori externi, precum stresul de la locul de muncă, responsabilitățile sociale și cele din familie sau conștientizarea vârstei înaintate.
„Se deschide astfel o nouă perspectivă în ceea ce privește efortul de a explica apariția crizei vârstei mijlocii”, a declarat prof. Andrew Oswald de la Universitatea din Warwick.
Atât la femei, cât și la bărbați, cercetările din domeniul științelor sociale au relevat că primele semne ale nemulțumirilor și nesiguranței apar în jurul vârstei de 50 de ani, când iau naștere regretele față de perioada tinereții, dar și întrebările despre semnificația și finalul vieții. Astfel, dincolo de clișeul cultural creat în jurul acestui concept, criza vârstei mijlocii este un fenomen îndelung studiat, pe baza evoluției „curbei fericirii”. Potrivit cercetătorilor, starea de fericire urmează de-a lungul vieții un grafic în forma literei „U”, pornind de la un nivel maxim de satisfacție în copilărie și ajungând la un minim în jurul vârstei mijlocii.
Până în prezent, explicațiile cu privire la evoluția „curbei fericirii” s-au bazat în principal pe influența economică și socială, însă Andrew Oswald și Alexander Weiss, de la Universitatea din Edinburg, au încercat să aducă și alte argumente, punând accent mai ales pe factorii biologici.
În studiul lor au fost incluși 336 de cimpanzei și 172 de urangutani din mai multe grădini zoologice, centre de cercetare și rezervații, a căror evoluție a fost atent monitorizată, pornind de la comportamentul față de celelalte animale sau „câștigarea” unui partener. În plus, pentru obținerea cât mai multor informații legate de comportamentul animalelor, cei doi cercetători au adresat mai multe seturi de întrebări acelora care se ocupau de îngrijirea lor.
Sursa foto: Hepta
Așadar, în urma realizării graficului pentru fiecare animal, cercetătorii au descoperit că evoluția „curbei fericirii” a fost una similară cu cea a oamenilor. Astfel, în jurul vârstei mijlocii (28-30 de ani la maimuțe), cimpanzeii și urangutanii au manifestat anxietate ridicată, au devenit mai retrași față de restul animalelor și au arătat o dorință mai mică pentru obținerea lucrurilor pe care în mod normal le doreau (hrană, partener).
„Se poate ca acest lucru (descoperirea, n. red.) să sublinieze cauza biologică a crizei mijlocii”, a declarat prof. psihiatru Arthur Stone de la Universitatea Stony Brook din New York.
De asemenea, Andrew Oswald a arătat că rezultatele studiului „sugerează că totul este ceva complet normal și, aparent, ce nu poate fi controlat.”