SUPERSTIȚII alimentare de Revelion: DOVLEACUL oferă stabilitate, STRUGURII ajută la comuniunea cu semenii, PUIUL aduce sărăcie

Profesorul de istorie Vasile Focșeneanu, din Breaza, un cunoscut etnolog din zona Prahovei, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că tradițiile și ritualurile de Anul Nou diferă de la o zonă etnografică la alta.

În mai multe zone există, de exemplu, tradiția peștelui.

„Se spune că trebuie să mănânci pește de Anul Nou să fii iute ca el, ține de zonă și întâlnești această tradiție mai ales unde este un curs de apă, cum ar fi Brăila, Constanța, Galați sau Tulcea. În zona montană, se spune că este bine să mănânci pește de Anul Nou însă este vorba de un singur soi de pește și anume păstrăv. Când gospodina pune pe masă platoul unde este pus păstrăvul spune: . Și în Prahova există această tradiție, alt pește nu se pune pe masă, numai păstrăv”, a declarat Focșeneanu.

Ca ritual, în noaptea dintre ani se sparge dovleac. Acesta va arăta dacă familia va fi sănătoasă și cu noroc la bani.

„Pentru zona noastră, în Muntenia legumele și fructele au un rol esențial de Anul Nou. Pe Valea Superioară a Prahovei există ritualul celor doi dovleci. Primul se pocnește după ce prima ceată de colindători vine la gospodărie și anume pe 23 decembrie, dovleacul fiind spart în spatele gospodăriei. Al doilea dovleac este pocnit de pragul casei sau în fața casei în primul ceas al Anului Nou.
Este un ritual care ne duce cu gândul la ceremoniile romane. Dovleacul spart în fața casei arată, dacă se sparge în mai mult de trei bucăți, că va fi un an bun pentru familia respectivă. Dacă semințele se împrăștie va fi un an bun, cu bani. Dacă semințele nu se împrăștie va fi un an prost financiar. Dacă este înnegrit în interior sau cu mucegai, boala va bântui în familie”, a spus profesorul de istorie.

Dovleacul este considerat o legumă sacră care dă stabilitate. Strugurele asigură comuniunea cu cei din jur.

„Dovleacul, ca tradiție de Anul Nou este considerat o legumă sacră, consumat de Revelion el dă stabilitate, e semnul statorniciei. Boabele de struguri, șapte la număr, consumate în perioada de trecere în noul an, sau 12 la număr înseamnă comuniunea între semeni. Strugurele este și el un fruct specific zonei noastre”, a mai declarat profesorul de istorie din Breaza.

Dacă muntenii țin la tradiția spartului dovleacului și a boabelor de struguri, oltenii au grijă ca pe masa de Revelion să nu existe carne de pui pentru că, spune superstiția, cine mănâncă pui în noaptea dintre ani va fi sărac în anul ce vine. 

În noaptea de Revelion, aproape în niciun sat din Oltenia nu se mănâncă produse din carne de pui, spune Petra, o gospodină crescută în Coteana, din județul Olt.

„Pui în niciun caz nu mâncăm, pentru că din bătrâni se spune că cine mănâncă pui va scormoni ca găina, adică va fi sărac în anul care vine”, a spus femeia.

Deși de mulți ani trăiește în oraș, toate produsele pe care le prepară păstrează tradiția moștenită când pregătește masa de Revelion. Toate sunt din carne de porc. Un lucru pe care l-a mai moștenit de la familia sa îl păstrează cu strășnicie: de la nicio mesă de Revelion nu îi lipsește peștele.

„Cine mănâncă pește în noaptea de Revelion va merge prin viață în noul an precum peștele prin apă, adică îi va fi ușor. În rest, ne bucurăm că nu a ajuns pesta la noi și că putem mânca produsele din carne de porc crescut la țară, care are alt gust față de cel cumpărat”, a mai spus Petra.

De pe masa de Revelion a oltenilor nu lipsește caltaboșul, cârnatul din carne de porc și vită, sarmalele, toba și pâinea făcută în cuptorul cu lemne.