Cortul senzorial a fost instalat, miercuri, în incinta unui complex comercial din Timișoara, în cadrul unei caravane naționale organizată de un ONG pentru a promova drepturile persoanelor cu surdocecitate.
Timp de trei ore, peste 100 de persoane de toate vârstele, elevi, părinți, profesori, dar și clienți ai magazinului, au acceptat provocarea de a experimenta cum e să nu vezi și să nu auzi.
„Reacțiile au fost dintre cele mai diverse. Cortul are doar doi metri pe doi metri, dar când au ieșit din cort, participanții au avut senzația că este mult mai mare, pierd noțiunea spațiului, timpului. Putem să facem astfel de exerciții și acasă, pentru a înțelege cât de cât această deficiență. Vrem să atragem atenția asupra drepturilor oamenilor cu surdocecitate din România, aceste persoane au o combinație de deficiențe de văz și de auz, și la faptul că aceste drepturi, deși în lege există, nu sunt neapărat puse în aplicare. Ne-am dat seama că motivul principal e că oamenii nu cunosc prea multe despre această dizabilitate și am pornit într-o caravană prin unsprezece orașe din țară, cu un cort senzorial, în care persoanele intră cu ochii și urechile acoperite și experimentează tactil, senzorial, surprizele pe care noi le-am pregătit în cort. Și anume, diferite texturi, arome, materiale, care prin pipăit și prin miros pot fi percepute. Oarecum, încercăm să redăm ce anume simte o persoană cu surdocecitate”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Etelka Czondi, coordonator programe Sense Internațional România, organizatorul campaniei „Sensabilitate”.
Reprezentanții ONG-ului le-au împărțit timișorenilor și materiale informative despre surdocecitate.
De asemenea, la acțiunea organizată la Timișoara a fost prezent și Vasile Adamescu, în vârstă de 72 de ani, care este o persoană cu surdocecitate, fiind complet nevăzător și neauzitor. În ciuda dificultăților cu care se confruntă o persoană cu astfel de deficiențe, Vasile Adamescu a absolvit o facultate și a devenit profesor, sculptor și scriitor.
„Am venit la Timișoara pentru a promova surdocecitatea și din dorința de a lupta pentru drepturile persoanelor cu surdocecitate. Una dintre marile probleme ale acestor persoane este comunicarea și au nevoie de aparatură specială, care costă foarte mult și statul nu ajută cu nimic în acest sens. Este foarte greu să se integreze în societate și să comunice cu alte persoane. Este foarte important să existe un club în care ei să aibă acțiuni, să lucreze în ateliere protejate, pentru a-și câștiga existența”, a declarat Vasile Adamescu, cu ajutorul interpretului său.
Potrivit studiilor realizate la nivel internațional, în România ar trebui să existe 9.000 de persoane cu surdocecitate, dintre care 3.000 copii.