Tradiții de Crăciun | „Scutecele Domnului”, turtele care se dau de pomană doar în Ajunul Crăciunului,în satele din Moldova

Ecaterina Hulea este fostă educatoare în satul Odaia Manolachi, dar și coordonatoarea unui ansamblu folcloric. Ea a învățat să prepare turte de la bunica ei și este o bună păstrătoare a tradiției „Scutecelor Domnului”.

Pentru pregătirea turtelor este nevoie făină, un praf de sare, apă și un sucitor.

Turtele, subțiri ca hârtia, se coc la cuptor, iar pe ele se presară miere de albine, arome, lămâie, rahat, halva și miez de nucă din abundență.

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

ACTUALITATE Victor Ponta: „Am stat la masă cu o persoană care avea o avere mai MARE decât PIB-ul României”

17:00

Prepararea turtelor se face cu casa plină, vecinele se ajută între ele și cântă, împreună, colinde. Atunci când sunt gata, preparatele se pun în niște vase, împreună cu sarmale de post, orez, prune uscate și se dau de pomană vecinilor, rudelor, finilor și cumetrilor.

„Noi le pregătim cu mare dragoste deoarece este o mare sărbătoare Crăciunul, sărbătorim Nașterea lui Iisus Hristos. Aceste turte reprezintă scutecele în care Domnul a fost învelit atunci când a apărut pe lume. Ele se dau de pomană. Așa este obiceiul la noi, să dai de pomană vase umplute cu turte și sarmale. Noi am învățat de la bunici și continuăm tradiția”, povestește Ecaterina Hulea.

După ce turtele sunt gata, localnicii taie porcul. Masa de Crăciun trebuie să fie îmbelșugată cu cârnați, tobă și sarmale.

„Eu îmi aleg cărnurile pentru anumite preparate. Pentru masa de Crăciun pregătesc cârnații, toba, leberul, o ruladă tradițională, plăcintă cu carne, sărmuluțe, piftie. Anul acesta vreau să le fac celor dragi o surpriză și să pregătesc rață la cupor, înăbușită. Desigur, de pe masa de Crăciun nu lipsesc turtele, cozonacii și prăjiturile de casă precum: tăvălită și alba ca zăpada”, spune Ecaterina Hulea.

În prima zi de Crăciun, gospodinele se îmbracă în straie populare și merg cu colindul la Biserica din sat.

„Așa este obiceiul. Ne gătim în costume populare și plecăm să urăm oamenii din sat. Avem alături de noi copii și nepoți. Este o mare bucurie că anul acesta Măriuca, nepoțica mea a ales să meargă cu mine la colindat. Noi cântăm colindele satului nostru, precum Princel verde vișinel, Doamnele, Sculați sculați gospodari”, mai spune fosta educatoare.

După ce se întorc de la colindat, localnicii își deschid porțile caselor pentru a primi musafiri. Copiii, nepoții, finii și cumetrii, cu toții se adună și își urează „Crăciun Fericit”.

Sursă FOTO: Mediafax