Prima pagină » Magazin » Trei semne că ești dependent de internet. Cum să rezolvi această problemă

Trei semne că ești dependent de internet. Cum să rezolvi această problemă

Internetul a devenit, pentru mulți dintre noi, un mod de viață. Am uitat să mai trăim, să mai socializăm, suntem tot timpul online și ne e de ajuns. Psihoterapeutul Jeni Chiriac spune pentru Gândul cum putem combate partea aceea întunecată cu care ne putem confrunta la un moment dat, dependența de internet.

Îți nejlijezi familia și prietenii? Ai renunțat la alte activități ca să te ascunzi pe internet? Ești neliniștit când nu te afli în fața unui PC? Ai toate șansele să fii dependent de internet.

„Ca să putem combate ceva, este nevoie să identificăm aspectele negative sau lucrurile neplăcute legate de acel ceva. Adesea, din păcate, conștientizăm problemele mai mult la ceilalți sau când ne afectează pe noi direct sau indirect. Sunt persoane care conștietizează schimbările survenite în propria viață și decid să se schimbe. Când vorbim despre dependența de calculator, facebook sau mediul online, vorbim totodată de multitudinea de nevoi pe care le satisfacem în relație cu această conduită de consum. Conștietizarea acestora constituie primul pas în ruperea cercului vicios al dependenței. Cei care au încercat fără să facă acest pas, pot să spună cât de ușor au realunecat în vechiul comportament dependent, simțindu-se justificați adesea sau „regăsindu-și” starea de bine prin reluarea vechilor obiceiuri. Conștientizarea nevoilor ne ajută să realizam că internetul, facebook-ul etc sunt doar niște mijloace prin care ne satisfacem anumite nevoi. După identificarea acestora, este timpul să găsim alternative. Ce înseamnă să găsim alternative? Simplu, plecând de la lista de nevoi, să identificăm alte modalitați prin care să ne satisfacem nevoile care riscă să nu mai fie satisfăcute prin renunțarea sau diminuarea comportamentului de consum de internet, facebook etc””, spune psihoterapeutul pentru Gândul.

Planul de acțiune contează cel mai mult în această fază. „Apoi urmează etapa de implementare a alternativelor și observarea comportamentelor de autosabotare. Ați putea să vă întrebați „De ce?”,”De ce este așa de complicat?”. Pentru unii dintre noi tranziția poate fi mai ușoară, realizându-se schimbarea de comportament aproape fără efort, firesc, însă pentru alții, din păcate nu, și apare recidiva, care poate descuraja determinismul, implicit strategia pro-schimbare. În cazul unora dintre noi apare autosabotarea, axarea mai mult pe o gândire de tipul „De ce este acest lucru imposibil” și mai puțin pe abordarea „Orice este posibil”. Autosabotarea se realizează prin supraevaluarea resurselor sau beneficiilor asociate comportamentului de dependență și a obiectelor față de care se manifestă dependența în sine. Câți dintre noi nu s-au surprins gândind, poate și pentru o fracțiune de moment, „fără internet sunt mort”, „fără facebook, viața mea e terminată” etc.

Identificarea componentelor conduitei de autosabotare te ajută în implentarea planului de schimbare”, declară psihoterapeutul Jeni Chiriac pentru Gândul.