Trei televiziuni amendate de CNA pentru emisiunile de tip pamflet difuzate în martie
Consiliul Național al Audiovizualului a analizat, în ședința de marți, o monitorizare în linie a emisiunilor „În gura presei”, de la Antena 3, „Starea Nației”, de la România TV, și „Lumea lui Banciu”, de la B1 TV, toate fiind difuzate în luna martie. Membrii CNA au analizat emisiunile „În gura presei” din luna martie și o reclamație din 6 mai, „Lumea lui Banciu” din luna martie, dar și reclamații din 3 martie, 5 și 6 mai, și „Starea nației” din luna martie și o reclamație din 15 mai. În luna martie a fost difuzată și emisiunea „Starea Nației” în care realizatorul Dragoș Pătraru s-a referit la realizatoarea de televiziune Sorina Matei.
Prezentă la ședința de marți a CNA, Mirela Bomboe, reprezentantul postului Antena 3, a declarat că se va referi strict la reclamațiile înregistrate. „Parte din aceste reclamații se referă mai mult la opiniile exprimate de realizator decât la modul în care această exprimare este făcut. Cel mai mult deranjează opiniile, asta se poate vedea foarte clar din modul în care sunt redactate aceste reclamații”, a spus aceasta. Astfel, Mirela Bomboe a făcut referire, printre altele, la o reclamație în care se afirma că „Mircea Diaconu nu poate candida pentru o funcție eligibilă de membru al Parlamentului European, Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-o decizie definitivă, a statuat acest fapt, iar în două emisiuni realizatorul Mircea Badea instigă la nerespectarea acestor hotărâri judecătorești”.
„Este complet fals, realizatorul nu a instigat la nerespectarea hotărârilor judecătorești, nu a fost pusă în discuție valabilitatea acestor hotărâri, cu atât mai mult cu cât, așa cum s-a exprimat în repetate rânduri, acestea nu interziceau domnului Mircea Diaconu să candideze. Era vorba de interpretare. (…) E dreptul realizatorului să își exprime opinia și să considere întemeiată candidatura domnului Diaconu”, a spus Mirela Bomboe, despre una dintre reclamații.
De asemenea, la ședința de marți a participat directorul de programe România TV, Roxana Niculescu, care a spus: „Sunt fericita câștigătoare a unei amenzi de 20.000 de lei pentru aceeași monitorizare de linie pentru luna martie, vă aduc aminte și cum s-a ajuns la monitorizarea de linie, au fost reclamațiile din partea Sorinei Matei și a unor ONG-uri. Ați hotărât să se facă monitorizare de linie pentru Dragoș Pătraru, s-a făcut monitorizare de linie și tot dumneavoastră ați hotărât o amendă de 20.000 de lei pentru fix aceeași perioadă, mi-am adus aminte și de Andreea Tonciu”.
În acest context, membrul CNA Narcisa Iorga a spus că „reclamațiile de la Sorina Matei sau de la ONG-uri cu referire la Sorina Matei nu s-au materializat cu niciun fel de sancțiune, că domnul Mititelu a solicitat revenirea asupra acelei chestiuni și doamna președinte (Laura Georgescu, președintele CNA, n.r.) a spus că vor fi introduse în monitorizarea de linie”.
Narcisa Iorga a declarat că, din punctul său de vedere, există o imagine foarte clară pe același tip de emisiune referitor la modul de abordare a acestui gen – pamflet. „Unde începe și unde se termină, unde se exagerează, unde se ascunde sub acest nume al pamfletului tendința unor realizatori de a aduce ofense unor persoane care nu le plac. Din toate aceste trei rapoarte de monitorizare vedem că la Antena 3 sunt 14 ediții (…), la postul B1 sunt șase ediții cu probleme, una din aprilie, două din mai, la România TV sunt 16 ediții din martie. Acum am văzut doar 12, sunt și cele cu Sorina Matei de care ne aducem aminte, o parte din colegi au spus că nu mai trebuie vizionate”, a spus Iorga.
Totodată, aceasta a precizat că Legea Audiovizualului și Codul Audiovizualului nu fac distincție între programe, „demnitatea umană este la fel de mult respectată în orice fel de program”. „Bineînțeles, satira are limitele ei sau are libertatea ei, dar nu chiar nelimitată. Eu consider că toate cele trei posturi, toate cele trei emisiuni pamflet au probleme, dar diferențele sunt evidente”, a completat aceasta.
Pe de altă parte, membrul CNA Valentin Jucan a afirmat că vrea să diferențieze „foarte clar” cei trei radiodifuzori, pentru că „diferențele sunt foarte mari”. „În primul rând, avem un radiodifuzor la care atacul la persoană depășește orice limită, avem un radiodifuzor care folosește un limbaj mult mai colorat decât este potrivit într-un jurnalism decent și mai avem un radiodifuzor care, într-adevăr, are excese în descrieri, inclusiv din punct de vedere lexical, dar care este departe de competitorii lui. Eu propun o sancțiune de (…) 30.000 de lei pentru Antena 3, 10.000 pentru România TV și somație pentru B1 TV”, a afirmat Jucan, care, ulterior, și-a retras propunerea de sancționare.
De asemenea, Christian Mititelu, membru al CNA, a afirmat că trebuie propuse sancțiuni și pentru cazul Sorina Matei de la România TV. „Atunci eu propun ca toate cele trei posturi să fie amendate cu 10.000 de lei”, a spus acesta.
„Dacă avem aceeași sancțiune pentru toate cele trei posturi în condițiile în care am văzut că unele sunt mai agresive și cu mult mai multe abateri în cadrul unei singure emisiuni, deci sunt 16 ediții la Antena 3, în care în cadrul unei emisiuni sunt trei pagini de referiri numai în raportul nostru de monitorizare. Credeți că este bine să avem aceeași sancțiune pentru toate trei sau încurajăm pe celelalte două care au mai puține abateri să ridice nivelul de agresivitate la cea care a fost din raportul de monitorizare mai agresivă?”, a spus Narcisa Iorga.
Christian Mititelu s-a arătat dispus să schimbe propunerea și a formulat o altă sancțiune, potrivit căreia posturile de televiziune ar fi amendate cu 20.000 de lei – Antena 3, 15.000 de lei – România TV, respectiv 10.000 – B1 TV.
Sancțiunea a fost aplicată cu șase voturi „pentru” (Florin Gabrea, Narcisa Iorga, Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda și Christian Mititelu), Monica Gubernat neparticipând la vot.
„Cum a reapărut cazul Sorina Matei, în condițiile în care țin foarte bine minte că am făcut o propunere atunci de amendare a postului România TV cu 20.000, tot pe monitorizare de linie, amendă care a trecut, și am spus foarte clar cu excepția cazului Sorina Matei sau a emisiunilor cu Sorina Matei. Deci, acelea au fost monitorizate, au fost propuneri, propuneri care au trecut. Cum a reapărut cazul Sorina Matei, în cazul în care s-a monitorizat, au existat propuneri de amenzi, au și trecut amenzi”, a spus Gubernat.
Pe de altă parte, Narcisa Iorga a spus că niciuna dintre propunerile pentru cazul Sorina Matei nu a întrunit numărul minim necesar de voturi pentru a fi aplicată în ședința din martie. „Nu s-a mai reluat votul, președintele CNA a spus că nu mai reia votul strict pe acest caz și îl introduce în monitorizarea de linie. Motiv pentru care nu se mai reiau aceleași propuneri. Și iată că, în loc să stabilim între 20.000 și 10.000 doar pe cazul Sorina Matei, avem acum o propunere de 15.000 pentru toată luna”, a spus Iorga.
În acest context, Dumitru Ciobanu, șeful Serviciului Juridic, a precizat că, în ședința din 25 martie, s-au vizionat ediții din luna ianuarie, februarie și martie privind subiectul Sorina Matei. „Când s-a făcut această propunere s-a scos și a rămas să fie propusă o viitoare sancțiune în momentul în care se va analiza”, a spus Dumitru Ciobanu.
Sancțiunea a fost aplicată în baza articolelor 34, alineatul (1), conform căruia „Orice persoană are dreptul la propria imagine”, 40 alineatul (3), conform căruia „Moderatorii, prezentatorii și realizatorii programelor au obligația să nu folosească și să nu permită invitaților să folosească un limbaj injurios sau să instige la violență. (4) Este interzisă utilizarea cu rea-credință a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană în programele audiovizuale. (5) Orice referire peiorativă la adresa persoanelor în vârstă sau cu dizabilități, precum și punerea acestora în situații ridicole ori umilitoare sunt interzise în cadrul programelor audiovizuale, 30, potrivit căruia „Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, viața privată, onoarea și reputația, precum și dreptul la propria imagine”, 32, alineatul (1), conform căruia „Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranța sau de buna-credință a persoanelor”, și articolul 47, alineatul (2), potrivit căruia „Este interzisă în programele audiovizuale orice discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală sau etnie”, toate din Codul de reglementare a conținutului audiovizualului.