Faraonului egiptean Ramses al III-lea i-a fost tăiat gâtul, potrivit rezultatelor unor teste ADN efectuate de oamenii de știință care s-au ocupat de această crimă veche de 3.000 de ani și de „conspirația din harem, unul dintre cele mai sumbre episoade din Egiptul Antic.
Această conspirație țesută de membrii haremului faraonic este atestată de documente de epocă, în special de „Papirusul judiciar” păstrat la Torino, în Italia, care relatează o tentativă de lovitură de stat a reginei Tiyi, una dintre soțiile lui Ramses al III-lea, informează lepoint.fr.
Tiyi dorea ca fiul ei, Pentaure, să fie rege. Însă moștenitorul legitim al lui Ramses al III-lea era fiul acestuia cu Isis, prima lui soție.
Regina Tiyi spera mai ales să profite de pe urma ostilității tot mai mari a poporului față de faraon, care trăia în lux, în timp ce muncitorii nu mai erau plătiți, iar foametea afecta regatul. Nemulțumirea populară era atât de mare încât în acea perioadă s-a produs prima grevă cunoscută din istoria omenirii.
Deși era ținută în harem, Tiyi reușea să stabilească contacte cu exteriorul pentru a-și pune la punct complotul, în care erau implicați militari și chiar un preot.
Chiar dacă detaliile exacte nu sunt cunoscute, scopul lor era foarte simplu: să îl elimine pe Ramses al III-lea, probabil în urma unei nopți de plăcere petrecute în harem.
Potrivit documentelor oficiale ce provin din Egiptul Antic, tentativa de lovitură de stat a fost dejucată în anul 1156 î.e.n., iar aproximativ 30 de vinovați au fost condamnați.
Însă textele din epocă rămân destul de vagi în legătură cu soarta lui Ramses al III-lea, în vârstă pe atunci de 65 de ani.
Rămasă multă vreme de negăsit, mumia sa a fost în cele din urmă descoperită la sfârșitul secolului al XIX-lea într-o ascunzătoare. Niciun traumatism nu a fost descoperit cu ocazia unei radiografii efectuate în anii 1960.
A fost oare faraonul asasinat de mercenarii plătiți de regina Tiyi și de Pentaure? Sau aceștia doar l-au rănit pe suveran, care a murit la o săptămână sau două după aceea?
Specialist în mumii, germanul Albert Zink, devenit celebru după ce a elucidat misterul lui Ötzi, „omul ghețurilor”, descoperit în 1991 în Munții Alpi, la frontiera italo-austriacă, a început să studieze mumia lui Ramses al III-lea.
Cu ajutorul altor experți, inclusiv cel oferit de Zahi Hawass, fostul director al Consiliului Suprem al Antichităților Egiptene, Albert Zink a analizat mumia cu o tehnică de imagistică medicală în 3D foarte performantă, o tomografie asistată de computer.
Pentru prima dată, autopsia digitală a dezvăluit o rană gravă în zona gâtului, imediat deasupra laringelui, care a rămas până atunci neobservată.
„Rana avea o mărime de aproximativ 70 de milimetri și ajunge până la os (…) Traheea i-a fost tranșată complet” cu un cuțit foarte ascuțit sau cu o lamă asemănătoare, afirmă autorii studiului, publicat marți în British Medical Journal.
„Lungimea și adâncimea plăgii indică faptul că această rană a provocat moartea imediată a lui Ramses al III-lea”, au adăugat ei.
Tomografia a identificat și un corp străin ce a fost înfipt în plagă: o amuletă din piatră, „Ochiul lui Horus”, despre care egiptenii credeau că are puteri tămăduitoare.
„Gâtul tăiat și amuleta dovedesc foarte clar că faraonul a fost într-adevăr asasinat”, a declarat Albert Zink într-un comunicat.
Oamenii de știință au studiat și o altă mumie, descoperită în aceeași ascunzătoare în care se afla cea a lui Ramses al III-lea.
Mumia este aceea a unui bărbat în vârstă de 18-20 de ani, înfășurat în bandaje nu din pânză, ci în piele de capră, un material „impur din punct de vedere ritualic”. Ar putea fi vorba despre o pedeapsă aplicată lui Pentaure, fiul rebel, constrâns să se sinucidă, pentru a i se interzice viața de după moarte, considerată umilința supremă în Egiptul Antic.
Potrivit analizelor ADN efectuate de cercetători, această mumie aparține unuia dintre fiii lui Ramses al III-lea. Însă, pentru a fi siguri că este vorba de Pentaure, cercetătorii au nevoie de ADN prelevat de la regina Tiyi, a cărei mumie nu a fost descoperită niciodată.