„Mollivirus sibericum” a fost denumit astfel pentru că este „moale” și a fost descoperit în această regiune a Federației Ruse. Vechi de 30.000 de ani, noul virus a fost găsit în solul înghețat în permanență (permafrost sau pergelisol) din Siberia.
Descoperirea, realizată de o echipă franco-rusă, demonstrează faptul că virusurile uriașe „nu sunt rare și sunt foarte diversificate”, a declarat Jean-Michel Claverie, unul dintre coordonatorii studiului, publicat luni în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).
În 2014, aceeași echipă, din care face parte și Chantal Abergel de la Centre National de Recherches Scientifiques (CNRS) din Franța, a reușit să readucă la viață un alt tip de virus uriaș, Pithovirus, conservat în același eșantion de permafrost. Primul tip de virus uriaș a fost descoperit în 2003. Înainte de acea descoperire, oamenii de știință credeau că virusurile erau în mod obligatoriu foarte mici și erau compuse doar din câteva gene. Odată cu descoperirea lui Mollivirus sibericum, numărul virusurilor uriașe identificate în această familie a ajuns la patru. Două dintre acestea au fost găsite în permafrost.
Virusurile uriașe, care au diametre de peste 0,5 microni, sunt ușor de vizualizat cu ajutorul unui simplu microscop optic, spre deosebire de alte virusuri. Ele pot fi confundate foarte ușor cu bacterii. Cercetătorii i-au readus la viață cu ajutorul unor amibe (organisme unicelulare), folosite ca celule-gazdă. Savanții au verificat și s-au asigurat anterior că aceste virusuri nu erau patogene pentru oameni, nici pentru șoarecii testați.
Mollivirus sibericum, descoperit de echipele de savanți ruși din nord-estul siberian extrem, posedă peste 500 de gene. El are forma unei carene lunguiețe, cu o lungime de 0,6 microni.
Potrivit lui Jean-Michel Claverie, profesor de medicină la Universitatea Aix-Marseille și director al Laboratorului de cercetare în informație genomică și structurală din Marsilia, noua descoperire ar trebui să-i facă pe oameni să își pună întrebări în legătură cu riscul potențial ca aceste virusuri să se trezească într-o bună zi, dacă oamenii vor continua să foreze prea mult și prea des în subsolul din regiunile arctice, în căutarea unor metale prețioase și a zăcămintelor de petrol.
Analizele ADN-ului conținut în eșantionul de permafrost au permis confirmarea prezenței unui genom intact de Mollivirus sibericum, deși într-o concentrație extrem de slabă. „Câteva particule virale încă infecțioase pot fi suficiente, în prezența unei gazde sensibile, pentru o reapariție a virusului potențial patogen în regiunile arctice, din ce în ce mai frecventate pentru resursele lor miniere și petroliere, a căror accesibilitate și exploatare industrială au fost facilitate de încălzirea globală”, se afirmă în comunicatul oficial emis de CNRS.
Încălzirea globală eliberează într-adevăr regiunile arctice de tot mai multe ghețuri marine, fapt ce permite accesul în Siberia Orientală și de Nord prin rute martime care nu existau până de curând. „Dacă nu luăm măsuri și vom permite ca acele zone să fie industrializate fără a lua măsuri de precauție, riscăm să trezim la viață într-o bună zi virusuri – precum cel al variolei – pe care le credeam eradicate”, a avertizat Jean-Michel Claverie.