Un regizor încearcă să rezolve eterna problemă a filmelor din patrimoniul național. „Avem în România o situație gravă”

Regizorul și producătorul Thomas Ciulei a declarat, duminică, la Cluj-Napoca, într-o conferință de presă, că în România sunt multe filme care trebuie restaurate, însă acest lucru nu se întâmplă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Avem în România o situație gravă cu patrimoniul național, avem foarte multe filme care trebuie restaurate și nu se restaurează nimic. Sper ca discuția care s-a lansat în urma interzicerii filmelor tatălui meu în România să ducă la o discuție generală despre cum sau ce trebuie să facem ca patrimoniul nostru să nu se piardă, trebuie să ne apucăm, de urgență, de restaurarea unor filme. Ministerul Culturii trebuie să elaboreze un plan care să aibă la bază analiza patrimoniului național și al începerii restaurării acestuia, fiindcă avem foarte multe filme bune și nu s-a restaurat nimic în ultimii 25 de ani, iar acest lucru trebuie să se schimbe, pentru că, în curând, va fi prea târziu. Trebuie să salvăm ce este de salvat, cât mai este timp”, a spus Ciulei.

El a afirmat că filmul „Pădurea spânzuraților”, regizat de tatăl său, Liviu Ciulei, este într-o stare mai bună decât „Moromeții”, dar 40 de minute din negativul original de cameră lipsesc, fiind numai „în copie”.

„A fost o inițiativă de restaurare în urmă cu câțiva ani, care s-a pierdut din cauza dezinteresului CNC în ceea ce privește restaurarea acestui film. Din păcate, nici în prezent CNC nu consideră că «Pădurea spânzuraților» trebuie restaurat, ceea ce mi se pare o situație catastrofală, dar și mai catastrofală este direcția în care mergem. Directorul CNC a spus că nu sunt cereri de restaurare, dar ce se întâmplă cu filmele unde nu mai este regizorul sau operatorul și nu se mai fac cereri, rămân în arhivă să le mănânce umezeala și șobolanii?”, s-a întrebat Thomas Ciulei.

În ceea ce privește interdicția de difuzare a filmelor sale, Thomas Ciulei a spus că cea mai recentă peliculă a sa, „2+2”, a avut o singură proiecție în România, sâmbătă, în cadrul Festivalului Internațional de Film Comedy Cluj, deoarece mai trebuie să primească bani.

„Am decis să retrag filmele mele și ale tatălui meu, pe motive diferite. Am produs, în ultimii ani, două filme, ambele finanțate de TVR, care a întârziat enorm de mult cu plățile. La «2+2» mai are plăți de făcut. Totuși, noi am terminat filmul, dar din cauza întârzierilor am fost suspendat să particip la concursuri doi ani și nu mi se dau ultimele două tranșe. În Legea Cinematografiei se spune că TVR trebuie să cofinanțeze, ei nu s-au ținut de contracte, noi am terminat filmele și, totuși, suntem penalizați, ceea ce nu este corect. CNC trebuie să ne sprijine, pe noi, producătorii, ar trebui să mă dea ca exemplu, cineva care a întâmpinat dificultăți mari de la altă instituție a statului totuși a terminat filmul. Eu sunt penalizat și mi se pare inadmisibil un astfel de comportament”, a subliniat Ciulei.

El a cerut Ministerului Culturii o reevaluare a performanțelor fiecărui producător care a fost dat în judecată de CNC pentru a se vedea dacă aceștia și-au făcut treaba și și-au îndeplinit obligațiile.

„Să se vadă dacă au avut la dispoziție toți banii de care au avut nevoie pentru film, să se vadă dacă cei care nu și-au îndeplinit munca, adică au luat bani și nu au făcut nimic, și atunci să fie penalizați. Dar cei care au făcut toate eforturile pentru ca filmele să fie gata, cum este «2+2», să primească și ultima tranșă de bani. Adică CNC să fie un sprijin pentru producători și nu un organism care îi desființează. Eu nu pot să difuzez filmul «2+2», fiindcă am de plătit drepturile de autor, nu pot să lansez un film în sală fără plata drepturilor de autor”, a explicat cineastul.

Thomas Ciulei a menționat că, în cazul în care cele două solicitări făcute Ministerului Culturii vor fi îndeplinite, va reveni asupra deciziei de interzicere a difuzării filmelor sale și ale tatălui său în România.

„Eu nu am niciun interes să interzic niciun fel de film. Am o obligație față de spectatori să se vadă aceste filme, numai că nu am alte arme cu care să pot să mă bat în această situație. Această decizie de interzicere a proiecției filmelor în România am luat-o numai să atrag atenția asupra situației filmelor din patrimoniul național și asupra nedreptății care se face unor producători”, a arătat Thomas Ciulei.

Thomas Ciulei a participat, sâmbătă seară, la unica proiecție din România a celui mai recent film al său „2+2”, care a avut loc la Cinematograful „Florin Piersic”, în cadrul Festivalului Internațional de Film Comedy Cluj.

Festivalul are loc în perioada 16 – 25 octombrie.

Regizorul și producătorul Thomas Ciulei a decis la sfârșitul lunii septembrie ca, din 19 octombrie, să nu mai acorde dreptul de difuzare publică în România a filmelor sale și ale tatălui său, Liviu Ciulei, din cauza „atitudinii destructive a Centrului Național al Cinematografiei”.

„Sunt moștenitor unic al drepturilor de autor pentru filmele lui Liviu Ciulei și autor pentru ale mele, astfel, am tot dreptul. Este decizia mea și, până acum, nu au fost încălcări decât în ceea ce privește site-urile pe care au fost link-uri”, spunea acesta.

Excepție de la această „măsură extremă”, cum o numea, vor face proiecțiile în instituțiile de învățământ.

„Am fost nevoit să ajung la această măsură extremă în urma atitudinii destructive ale Centrului Național al Cinematografiei legate de restaurarea filmelor lui Liviu Ciulei și a tratamentului discriminatoriu și destructiv legat de producțiile mele”, nota Thomas Ciulei în comunicatul transmis.

Acesta explica faptul că, în 2008, Liviu Ciulei a declarat că, în cazul unei restaurări a filmului „Pădurea Spânzuraților”, își dorea ca aceasta să fie făcută „la cele mai înalte exigențe”. Șansa s-a ivit în același an, când Fundația World Cinema Foundation, înființată de Martin Scorsese, a dorit să ofere un proiect de restaurare a filmului „Pădurea Spânzuraților”, în valoare de peste 200.000 de euro.

Dezinteresul Centrului Național al Cinematografiei (CNC) pentru găsirea soluțiilor de a susține această lăudabilă inițiativă pe plan intern a dus la retragerea ofertei făcute de World Cinema Foundation, pierzându-se astfel o șansă uriașă de a resuscita un film al cărui suport original, pelicula, începe să-și atingă durata maximă de viață.

O soartă identică a avut-o și filmul „Valurile Dunării”, mai spunea Thomas Ciulei, a cărui restaurare finanțată de Groupama Group, în 2010, s-a lovit de aceeași indiferență din partea CNC. Prin acest comportament, Centrul Național al Cinematografiei încalcă grav obiectivele formulate în art. 2F din legea cinematografiei – „protejarea, dezvoltarea, și punerea în valoare a patrimoniului cinematografiei naționale”.

Anca Mitran, directorul CNC, declara, în 30 septembrie, referitor la faptul că Thomas Ciulei a acuzat „atitudinea destructivă” a Consiliului, că problemele se vor rezolva cel mai simplu în instanță, precizând că filmele tatălui acestuia, Liviu Ciulei, sunt în patrimoniul național.

Thomas Ciulei a produs, în perioada 2010 – 2013, filmele „Matei Copil Miner”, de Alexandra Gulea, și „2+2”, în regie proprie, care au beneficiat de o parte din finanțare din partea Televiziunii Române. Potrivit regizorului și producătorului, instituția, în urma dificultăților financiare, nu și-a onorat la timp obligațiile asumate prin contract, lucru care a dus la depășirea perioadei contractuale de predare a filmelor la CNC de către firma producătoare Europolis Film, care a intrat în faliment.

„Acesta este mărul discordiei – faptul că nu i se acordă celelalte tranșe. Contractul a expirat în martie 2013, astfel, nu există suport legal și nu putem face asta. Semnând contractul de producție, trebuia să își asume clauzele. Aceștia sunt bani publici și există fiscalitate. În plus, avea în lege instrumente să suspende sau să prelungească acest contract, dar nu a făcut-o”, declara Anca Mitran, directorul general al CNC.

Liviu Ciulei (născut pe 7 iulie 1923, la București, și decedat 24 octombrie 2011, la München) a studiat teatrul, la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din București, iar apoi arhitectura. A debutat ca actor în 1946, jucând rolul lui Puck în „Visul unei nopți de vară” la Teatrul Odeon din Capitală. Ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal din București, actualul Teatru Bulandra, unde a debutat ca regizor în 1957, punând în scenă „Omul care aduce ploaia” de Richard Nash. Liviu Ciulei, descris de Newsweek drept „una dintre cele mai îndrăznețe și provocatoare figuri ale scenei internaționale”, a fost numit, de altfel, director onorific al Teatrului Bulandra, în semn de apreciere pentru creația sa artistică.

Cariera spectaculoasă a lui Liviu Ciulei include peste 20 de filme, la care a lucrat în calitate de regizor, actor sau scenarist, precum și numeroase spectacole de teatru, unde și-a pus semnătura ca regizor, scenograf sau actor, aceste producții fiind recompensate de-a lungul timpului cu distincții prestigioase.

Filmografia sa include, alături de unul dintre titlurile care au marcat istoria cinematografiei românești, „Pădurea Spânzuraților”, și „Valurile Dunării” (1959) și „Erupția” – debutul său în regia de film, din 1957.

Despre scena finală a filmului „Pădurea spânzuraților”, Liviu Ciulei spunea, cu câteva luni înainte de a muri, că este cea mai bună pe care a filmat-o vreodată. „Pădurea Spânzuraților” a primit, în anul 1965, premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes.

„Valurile Dunării”, cel de-al doilea film semnat de Liviu Ciulei, a fost recompensat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary, în 1960.

Printre distincțiile obținute de Liviu Ciulei se mai numără premiul UNITER, în 1996, Premiul de Excelență UNITER, 2001, premiul de excelență în cinematografia română, 2002.

Experienței de regizor, actor, scenograf și scenarist i s-a adăugat cea de director artistic, Liviu Ciulei ocupând această poziție, timp de zece ani, pentru Teatrul „Bulandra” din București, dar și pentru Teatrul „Tyrone Guthrie” din Minneapolis.

De asemenea, Liviu Ciulei, tatăl regizorului de film Thomas Ciulei, a fost profesor de teatru la două universități prestigioase, Columbia University și New York University, dar și membru de onoare al Ordinului Arhitecților.

Thomas Ciulei, în vârstă de 50 de ani, a urmat studii de cinematografie la Munchen și New York. A regizat și produs filme, punând un mare accent pe documentare.