Un român a devenit antreprenorul anului în Italia după ce și-a construit o afacere de 16 milioane de euro mizând pe „dorul de casă”

Florin Simon a ajuns în Italia în urmă cu 18 ani. Acolo a pus bazele unei companii de import și distribuție de produse fabricate în România care ajung la românii răspândiți în toată Italia. În prezent, afacerea are venituri de 16 milioane de euro și 50 de angajați, toți români, scrie Business Magazin. 

Denumită simbolic Roma..nia SRL, compania lui Simon a îndeplinit toate cele cinci criterii pentru câștigarea titlului de „cel mai bun antreprenor”: creștere, număr de angajați, inovație, tineri antreprenori și responsabilitate socială.

În drum spre depozitul lui Florin Simon, semnele că te apropii de o mică Românie sunt evidente de la stația de metrou Rebibbia, în nordul Romei, unde vezi la tot pasul afișe cu apartamente de închiriat în limba română. Depozitul, întins pe o suprafață de 3.000 de metri pătrați, se află într-o zonă industrială din Roma, poartă în poartă cu un depozit al producătorului italian de cafea Lavazza, departe de Forul Roman, de Vatican și, în general, de ochii turiștilor. Chiar dacă era o zi de sâmbătă, Florin Simon a fost bucuros să acorde un interviu între două întâlniri de afaceri și a fost încântat să răsfoiască o revistă Business Magazin în care a găsit întâmplător și povestea antreprenorială a lui Adrian Gârmacea, fondatorul Electric Plus și al brandului Barrier, originar, la fel ca și el, din zona Moldovei. Sunt prieteni și, potrivit lui Simon, se gândeau chiar să colaboreze, dar afacerea românului stabilit în Italia se concentrează deocamdată exclusiv pe produsele alimentare.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Cu cât avansează INTELIGENȚA artificială, cu atât avansează și prostia naturală”

19:00

LOTO NUMERELE extrase la Tragerile Speciale de Crăciun din 22 decembrie 2024

18:50

Odată ajuns în Italia spera să strângă 10.000 de dolari într-un an, bani cu care să se întoarcă în România și să își continue afacerile. După un an însă, a realizat că nu reușește să economisească nici măcar suma pe care o împrumutase din cauza cheltuielilor pe chirie și hrană. „După un an de zile începusem să mă obișnuiesc și să îmi dau seama că, dacă nu știu chiar nimic, o să rămân salahor toată viața, iar visurile mele nu se vor putea adeveri niciodată”, rememorează el momentul când a conștientizat că s-ar putea să stea în Italia mai mult decât își propusese. I-a venit astfel ideea de a-și face o firmă de renovări, la modă la vremea aceea în Peninsulă.

Pentru a face acest lucru, trebuia să cunoască meseria, astfel că a început să se implice tot mai mult în activitățile firmei de construcții în care era angajat. Ulterior s-a angajat într-o altă firmă, nișată pe ceea ce își dorea el să facă – rigips, pereți falși, tavane – , iar după trei ani consideră că „a început să învețe”. O altă problemă de care s-a lovit în întemeierea unei firme era însă lipsa documentelor care să îi asigure șederea legală în țară. „Mă gândeam că niciodată nu o să mă pot realiza. Italia era o țară care nu îți oferea prea multe și trebuia să răzbați singur.” A reușit să își facă documentele în anul 2000, datorită soției. Sosită și ea în Italia la un an după soțul său, a început să lucreze în cadrul unor familii care au ajutat-o să își facă documentele mult mai repede și astfel au intrat amândoi în legalitate.