Un studiu publicat joi în Statele Unite explică de ce a dispărut civilizația maya

Schimbarea climei, care a cauzat o lungă secetă cu efecte catastrofale, a fost fatală civilizației maya, afirmă autorii unui studiu publicat joi în Statele Unite, care confirmă astfel o ipoteză până acum controversată, informează AFP.

„Splendoarea și prăbușirea imperiului maya reprezintă exemplul însuși al unei civilizații sofisticate care a fost incapabilă să se adapteze la schimbarea climatică”, subliniază James Baldini, de la Departamentul de Științe ale Pământului din cadrul universității britanice Durham, unul dintre principalii autori ai acestui studiu, publicat în revista americană Science.

„Perioade cu pluviozitate excepțională (450 – 660 e.n.) au crescut mai întâi productivitatea sistemelor agricole maya, antrenând o puternică expansiune a populației și o supraexploatare a resurselor”, a adăugat același cercetător.

ACTUALITATE Jandarmeria respinge acuzațiile Europol privind folosirea forței excesive la MITINGUL anti-TRENULEȚ de luni

16:40

ACTUALITATE Sebastian Burduja, urări în VERSURI: Soarele să strălucească, prosumatorii să-l iubească/ Să avem gaze cât cuprinde, asta doar de noi depinde

16:28

Apoi, clima a devenit din ce în ce mai secetoasă, provocând o epuizare a resurselor, o destabilizare a sistemului politic și apariția războaielor, afirmă James Baldini. „După ani de privațiuni, o secetă, care a durat aproape un secol, din 1020 e.n. până în 1100 e.n., a pecetluit definitiv destinul civilizației maya”, a adăugat el.

Rolul jucat de schimbarea climei în dispariția civilizației clasice maya a fost deja evidențiat, însă această teorie a rămas până acum controversată, din cauza incertitudinilor referitoare la precedentele date climaterice.

Pentru noul studiu, oamenii de știință au reușit să reconstituie perioadele de ploaie și de secetă pe parcursul ultimilor 2.000 de ani în regiunea în care trăia populația maya, între Mexic, Belize, Guatemala și Honduras.

Pentru a realiza acest lucru, ei au analizat compoziția chimică a stalagmitelor din peștera Yok Balum din Belize, situată la 1,5 kilometri de situl maya din Uxbenka și apropiată de marile centre maya.

Întrucât populația maya repertoriza cu meticulozitate evenimentele politice în povestiri pe care le gravau pe monumente din piatră, autorii studiului au putut să compare istoria climatului din regiune și schimbările în frecvența conflictelor și a altor evenimente marcante.

„Textele istorice gravate pe aceste pietre furnizează un registru de date foarte bogat, vorbind despre războaie, căsătorii și urcările regilor și ale reginelor pe tron, dar și capturile de războinici din grupurile rivale”, afirmă Martha Macri, de la Universitatea Califiornia din Davis, coautoare a studiului.

„Toate evenimentele sunt incredibil de bine datate, grație calendarului maya. Sfârșitul progresiv al acestei tradiții de inscripționare în piatră, între 800 e.n. și 1000 e.n., marchează prăbușirea tradiției maya clasice”, a adăugat ea.

O lungă secetă din secolul al XVI-lea în Mexic (1535-1575), care a provocat foamete, furnizează o paralelă istorică documentată, care întărește analiza stalagmitelor din peștera Yok Balum și dispariția civilizației maya clasice, afirmă Douglas Kennett, profesor de antropologie la Universitatea Pennsylvania, coautor al studiului.

„Nu este importantă doar schimbarea climatică, ci și condițiile climatice precedente, în timpul cărora pluviozitatea excepțională a permis o abundență agricolă și o expansiune a populației maya, ca și dezvoltarea structurii unei societăți complexe”, a explicat el.

„Aceste lucruri au creat ulterior condiții pentru tensiuni sociale și fragmentări ale instituțiilor politice, atunci când seceta s-a instalat pentru o perioadă îndelungată”, afirmă același antropolog.

Potrivit autorilor studiului, seceta vinovată de dispariția civilizației maya ar fi fost cauzată de o deplasare a zonei de convergență intertropicală, o centură de precipitații care înconjoară Globul, în conjuncție cu influența exercitată de curentul sezonier cald El Nino din largul statului Peru.