Un tezaur fascinant, descoperit de doi tineri într-o pădure din Dâmbovița. ”Când a ajuns și a văzut ce era în groapă, nu-și mai găsea cuvintele”

Aceștia au găsit un tezaur medieval format din trei ulcele îngropate împreună. Aceștia au predat tezaurul, alcătuit din peste 6.000 de monede, Muzeului de Istorie din Târgoviște, care a și început restaurarea lui.

„Până în momentul de față am identificat 6.665 de monede. Este posibil ca numărul lor să mai crească pentru că mai sunt unele lipite de fundul unui vas de ceramică. Fiind monede mici, de 0,2 grame, 0,3 grame și corodate, este posibil să nu poată fi recuperate chiar toate”, a declarat, pentru Descoperă, Irina Cârstina, doctor în istorie și muzeograf la Muzeului de Istorie din Târgoviște.

Tezaurul este alcătuit în totalitate din monede de argint. Doar două monede nu sunt otomane – una de trei creițari, emisă de împăratul Francisc I al Austriei, în 1815, și alta de 20 de creițari, emisă de împărăteasa Maria Tereza, în 1764.

SĂRBĂTOARE Gândul urează tuturor cititorilor, partenerilor și colaboratorilor Crăciun Fericit!

22:00

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Europenii nu stiu cum să gestioneze intenția lui Macron de a negocia cu Putin”

22:00

„Piesa cea mai frumoasă din tezaur este o monedă otomană de 40 de parale, care cântărește 18 grame și are o dimensiune de 40 mm. A fost emisă de sultanul Selim al III-lea, în 1792. S-a păstrat foarte bine și este foarte frumoasă. Tezaurul nu este valoros financiar, ci istoric, pentru că monedele sunt din perioada războaielor ruso-turce, când au avut loc puternice frământări sociale”, a mai precizat Irina Cârstina.

Potrivit acesteia, tezaurul este impresionant și prin mărimea pieselor, în Muzeul de Istorie din Târgoviște mai existând ale patru tezaure cu monede otomane, dar care nu conțin mai mult de 50 de piese.

„Când a ajuns și a văzut ce era în groapă, nu-și mai găsea cuvintele. Nici eu nu mai eram stăpân pe ale mele. Începem să recuperăm tezaurul, băgam metodic în rucsac bucățică cu bucățică, cu tot cu fragmentele de ceramică și ceva pământ în care erau concentrate multe monede, ne și gândeam ce frumos vor arăta într-o vitrină de muzeu. Când am zis noi că suntem gata, am mai verificat o dată pământul de lângă groapă cu detectorul, să nu fi rămas vreo monedă. Din nou, semnal clar de lucruri faine! Lărgim un pic groapa și, hop, încă o ulcică, tot fragmentată. Aceeași puzderie de monede. Începem să punem, cu tot cu pământ și ceramică, și în al doilea rucsac (cred că am cărat acasă câteva kg bune de pământ). Gata, să mergem! Ultima verificare și biiiip, același semnal. Râcâi cu mâna pereții din fundul gropii și simt ceva tăios în degete. Fragment de ceramică. Șiii… a treia ulcică!!! Și vreo 2-3 pietre plate care, cert, avuseseră rol de capac. Am început cu un pic înainte de apus și am terminat aproape pe întuneric. Deci, 3 ulcele în aceeași groapă!”, a scris Daniel Matei, unul dintre tinerii care au găsit tezaurul, pe pagina de Facebook Detech România.

La rândul său, Florin Kirițescu, de profesie fotograf, a spus că el și Daniel Matei au găsit și doi săculeți (unul crăpat și unul intact, chiar legat la gură) și alte fargmente de pânză, pe care le-au predat împreună cu monedele și ulcelele.

„Apreciem că este vorba de monede otomane mici, din argint, divizionare și subdivizionare, din mai multe secole. Pe lângă acestea, după cum au ieșit, în fiecare ulcea se află și câte o monedă mai mare, de altfel, ca un fel de căpetenie a celorlalte, astfel: o monedă otomană foarte mare, tot din argint, plus, interesant, două monede austriece din argint, de 2 și 20 de Shfantz/Kreuzer, din a doua jumătate a secolului XVIII. Deci credem că tezaurul a fost constituit undeva la sfârșitul secolului XVIII sau începutul secolului XIX, dar asta ne vor spune arheologii”, a scris Florin Kirițescu pe Facebook.

La Muzeul de Istorie din Târgoviște a început restaurarea monedelor, dar și a ceramicii și săculeților, însă procedura va dura mai multe luni, pentru că se face piesă cu piesă, scrie Descoperă.