Nathan Myhrvold a fost atât de impresionat de confirmarea teoriei undelor graviaționale, încât a decis să aplice forma elicoidală a undelor gravitaționale în domeniul culinar, potrivit versiunii în limba franceză a agenției Sputnik.
Utilizând calculele tehnice ale unui program informatic produs de compania Wolfram Mathematica, Myhrvold a creat un model matematic care simulează undele gravitaționale generate de două „găuri negre”, chiar înaintea fuziunii acestora. Acest model a fost, mai departe, transformat într-o structură tridimensională din aluminiu, pe baza căruia s-a realizat un mulaj de ghips și, în final, o matriță cu ajutorul căreia un olar din Seattle a dat formă vasului pentru supă. Astfel, gătitul sub vid se poate realiza mult mai repede, folosind doar energia gravitațională, astfel eliminându-se costurile legate de energia consumată.
Gătitul sub vid este o procedură care implică prepararea mâncării în pungi ermetice, fără aer, prin modalitatea « bains-marie », la temperatură controlată, pentru un timp îndelungat. Această tehnică necesită precizie științifică și o bucătărie specială, o combinație ideală pentru un fizician-bucătar precum Nathan Myhrvold, precizează site-ul Popular Science.
Myhrvold a urmat cursuri post-doctorale la Universitatea Cambridge sub îndrumarea lui Stephen Hawking, unde s-a specializat în cosmologie, teorie cuantică și spații deformate, dar și în teoria cuantică a gravitației. Din 1986 până în 1999 a lucrat ca director tehnic al companii americane Microsoft. În anul 2000, Nathan Myhrvold a părăsit această companie, consacrându-și viața artei culinare și fotografiei. În 2011, a prezentat publicului opera sa fundamentală, în cinci volume: „Bucătăria Modernistă: Arta și știința bucătăriei”.
Cercetători ai Institutului Tehnologic din California, ai Institutului Tehnologic din Massachusetts și Centrului LIGO susțin că au obținut rezultate inedite în demersul de a descoperi undele gravitaționale, observând că două găuri negre se ciocnesc ca produs al undelor gravitaționale. Descoperirea confirmă ceea ce Albert Einstein a prezis în 1916 în legătură cu două găuri negre care se ciocnesc.
Undele gravitaționale au fost detectate pe 14 septembrie 2015, cu ajutorul a două aparate de detectare prin „dublă interferometrie laser” la Observatorul gravitațional LIGO din Livingston (Louisiana) și Hanford (Washington). Interferometria este o metodă de determinare a unor mărimi fizice care se configurează prin fenomene de interferență. Perturbațiile electromagnetice au fost generate de o pereche de „găuri negre”, în ultima fracțiune de secundă înainte de a fuziona (cele două găuri negre aveau o masă de 62 de ori mai mare decât a Soarelui). Fuziunea s-a realizat cu 1,3 miliarde de ani în urmă – timpul necesar pentru ca aceste perturbații să atingă Terra.
În urmă cu circa 100 de ani, Albert Einstein emitea ipoteza conform căreia în Univers ar exista unde gravitaționale, care îl străbat de la un capăt la celălalt. În anul 1916, Albert Einstein propunea, pentru prima dată, existența undelor gravitaționale. Conform teoriei emise la acel moment de marele fizician, aceste unde s-ar afla în strânsă legătură cu o altă ipoteză de cercetare enunțată de el, Teoria Relativității.