Unic în România: O asociație a găsit o soluție inedită pentru salvarea semințelor țărănești
Ramona Duminicioiu, responsabil al campaniei de semințe în cadrul Asociației Eco Ruralis, a declarat, pentru MEDIAFAX că în catalog sunt cuprinse atât informații practice despre cum se cultivă și cum se salvează semințele, dar descrieri privind varietățile puse la dispoziție.
„Am editat Catalogul semințelor țărănești, care este unic la nivel național, și care conține atât informații practice despre cum se cultivă și cum se salvează semințele, dar prezintă și o descriere a varietăților pe care le avem la dispoziție. În catalogul pe 2016 avem 89 de varietăți din 27 de specii de legume, cereale, plante medicinale și plante aromatice. În viitor, dorim să ne extindem activitatea și să lucrăm și pe viță de vie, pomi fructiferi și alte materiale”, a precizat Duminicioiu.
Potrivit acesteia, în România mai sunt peste 4,7 milioane de țărani activi care au contribuit la menținerea multor soiuri țărănești în gospodăriile lor, situația din țara noastră fiind puțin mai bună față de a state.
„Cu toate acestea, înregistrăm o scădere a varietăților țărănești a soiurilor de legume, plante aromatice, cereale, flori. Printre motivele care duc la dispariția semințelor sunt îmbătrânirea populației, faptul că semințele și cunoștințele nu se mai transmit mai departe în același ritm cu care au fost transmise cu generații în urmă. Semințele țărănești, din punct de vedere legislativ, sunt ilegale, adică legislația pentru producerea și comercializarea de semințe în România prevede niște criterii create pentru hibrizi și semințe tehnologice moderne și care nu pot fi îndeplinite de semințele țărănești. Sunt criterii aliniate la legislația internațională. În plus, aceste semințe nici nu se pot vinde”, a mai spus reprezentantul Eco Ruralis.
Ramona Duminicioiu a explicat că semințele hibride sunt uniforme și stabile, toate produsele semănând la fel și comportându-se la fel la condițiile de mediu, în timp ce semințele țărănești nu sunt uniforme și nici stabile, dar au o diversitate genetică mare, au calități importante pentru agricultură și alimentație, iar producția este mare.
„Semințele țărănești se pot recunoaște ușor, indiferent despre ce soi este vorba. Acestea germinează de la un an la altul fără nici o problemă în timp ce hibrizii își pierd din fertilitate de la o generație la alta, au o rezistență mai ridicată în câmp și o capacitate crescută de adaptare la un mediu nou. Iar gustul este cel care face diferența între o sămânță țărănească și una hibridă, fiind un gust autentic și natural de legumă. Dacă luăm de exemplu o roșie, se pot vedea diferențele. Roșia din sămânță hibrid este făcută să reziste la transport, să reziste mult pe rafturile magazinelor, deci este adaptată unor nevoi de marketing, în timp ce o roșie din sămânță țărănească este adaptată unor nevoi nutritive și culinare, poate fi folosită și la bulion. Din cea hibridă nu se pot face bulion sau murături, ci se poate doar consuma direct”, a precizat aceasta.
Ramona Dumincioiu a subliniat că asociația are mai multe surse de colectare a semințelor, care provin în primul rând de la cei peste 3.000 de membri din toată țara, de la cătune pe Dunăre până în vârful muntelui, apoi din cadrul unor evenimente, de la Banca de Gene sau din cadrul unor întâlniri internaționale, unde au loc schimburi de semințe de la țărani.
„Avem 25 de producători de sămânță în asociație și colaborăm cu USAMV Cluj-Napoca unde avem o colecție de 2.000 de varietăți dintre care 300 sunt roșii (tomate)”, a mai subliniat aceasta.
Eco Ruralis a distribuit până acum semințe la peste 1.400 de familii din toată țara, peste 90% fiind de la țară, fiind distribuite anual peste 10.000 de plicuri, iar în fiecare plic este o cantitate dublă de semințe decât în plicurile în care se vând semințele hibride.
„Semințele noastre sunt gratuite, pentru că avem programul prin care le promovăm și încercăm să ajungă în mâinile țăranilor și creăm proiecte care ne ajută să susținem costurile producției și distribuției”, a mai prcizat Ramona Duninicioiu.
Aceasta a reclamat faptul că, în România, sunt implementate reguli noi, care prevăd ca toți fermierii care primesc subvenții în agricultură trebuie să prezinte facturi și dovezi că au cumpărat semințe din surse certificate, hibridă sau modernă și nu au folosit semințe din producția proprie, „iar acest lucru duce la marginalizarea semințelor țărănești”. „Fermierul care nu a depus la dosar factura pe semințe nu poate primi subvenții. Nici administratorii privați de piețe nu mai lasă țăranii să vândă semințele țărănești, în plus se înregistrează o publicitate agresivă din partea firmelor care produc semințe, astfel că țăranii au ajuns să le folosească după ce li s-a tot spus că numai acelea sunt bune”, a menționat reprezentatntul Eco Ruralis.
Asociația își propune ca, în perioada următoare, să înceapă un dialog cu Ministerul Agriculturii pe tema legislației semințelor în care să ceară modificarea legii, astfel încât să se permită și vânzarea de semințe țărănești, iar țăranii să aibă beneficii economice de pe urma producției de sămânță, „pentru că sunt cei mai legitimi actori din agricultură care să lucreze și să beneficieze de un venit de pe urma muncii lor”.
„Nu este normal să realizeze venituri doar firmele producătoare de sămânță de proastă calitate, care nu se pot cultiva fără chimicale, care sunt nesănătoase”, a conchis Duminicioiu.