VIDEO. O viață în roluri și pe scenă. Actorul Ion Besoiu împlinește 82 de ani

Actorul Ion Besoiu, cel care a dat viață personajului Anton Lupan în celebrul film „Toate pânzele sus”, regizat de Mircea Mureșan, împlinește luni 82 de ani. „Îmi doresc sănătate, putere de muncă și succes în noua montare la care lucrez acum. Le doresc tuturor celor care se gândesc la mine, sănătate și multă liniște, fericire și înțelegere între oameni”, le-a întors maestrul în avans urarea, într-un interviu pentru agenția de presă publică, celor care aveau să îi ureze „La mulți ani!”.

Ion Besoiu s-a născut în 11 martie 1931, la Sibiu. A urmat cursurile Academiei de Teatru și Muzică din orașul natal, iar după absolvire, timp de 16 ani, a jucat pe scena Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu.

MARIUS TUCĂ SHOW Dan Dungaciu: „Guvernul Bolojan începe să conducă prin ordonanțe sau alte forme care n-au nicio legătură cu democrația”

23:30

CONTROVERSĂ Consilierul și fanul premierului Bolojan, influencerul Iancu Guda, propune o măsură radicală în lupta cu corupția: executarea averilor prin sechestru până la rude de gradul 3 până se lămurește traseul banilor

23:05

În aceeași perioadă, a scris la „Curierul Româno – American”.

Ulterior s-a mutat în București, unde a început colaborarea cu Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”, instituție al cărui director a devenit ulterior. Aici a fost distribuit în numeroase piese, printre care „Procesul lui Horia” (1967, regia Liviu Ciulei), „Livada de vișini” (1967, regia Lucian Pintilie), „Dansul morții” (1968, regia Iannis Veakis), „Puricele” (1969, regia Emil Mandric), „Acești nebuni fățarnici” (1970, regia Emil Mandric), „Anunțul la mica publicitate” (1973, regia Natalia Gingsburg), „Pescărușul” (1977, regia Liviu Ciulei), „Alibi” (1978, regia Cornel Todea), „Anchetă asupra unui tânăr care n-a făcut nimic” (1980, regia Petre Popescu), „Mormântul călărețului avar” (1981, regia Mircea Marin), „Rezervația de pelicani” (1983, regia Valeriu Moisescu), „Unghiu Vanea” (1985, regia Alexa Visarion), „Hamlet” (1985, regia Alexandru Tocilescu), „Mizantropul” (1989, regia Valeriu Moisescu), „Visul unei nopți de vară” (1991, regia Liviu Ciulei), „Teatrul comic” (1992, regia Silviu Purcărete), „Mephisto” (1993, regia Alexandru Darie), „Trei surori” (1995, regia Alexandru Darie), „Caligula” (1996, regia Mihai Măniuțiu), „Există nervi” (2001, regia Puiu Șerban) și „Oblomov” (2003, regia Alexandru Tocilescu).

*Ion Besoiu alături de Octavian Cotescu, în „Tristețea vânzătorului de sticle goale” (1981, regia Alexandru Tocilescu)

Debutul în lumea cinematografiei l-a făcut în anul 1957, când a jucat în filmul „Vultur 101″, alături de Marga Barbu și Ștefan Moisescu. Au urmat rolurile din pelicule precum  „Setea” (1960), „Cartierul veseliei” (1964), „Neamul șoimăreștilor” (1965), „Haiducii” (1966), „Castelul condamnaților” (1969), „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1971), „Mihai Viteazul” (1971), „Ciprian Porumbescu” (1973), „Actorul și sălbaticii” (1975) și „Toate pânzele sus” (1977), „Mihail, câine de circ” (1979), „Drumul oaselor” (1980), „Misterele Bucureștilor” (1983), „Noi, cei din linia întâi” (1985), „Colierul de turcoaze” (1986), „Francois Villon – Poetul vagabond” (1987), „Mircea” (1989), „Începutul adevărului (Oglinda)” (1994), „Lombarzilor 8″ (2006), „Cenușă și sânge” (2009), „Loverboy” (2011) și „Despre oameni și melci” (2012).

În anul 2002, Ion Besoiu a primit Premiul de excelență al Cinematografiei Române, iar în 2008, i-a fost decernat Premiul UNITER pentru întreaga activitate. De asemenea, în urmă cu doi ani, actorul a primit Premiul GOPO pentru întreaga operă.

Tot în 2011, de Ziua Mondială a Teatrului, Ion Besoiu s-a aflat printre cei șapte actori aniversați sub egida „Seniori ai teatrului și filmului românesc”, alături de Florin Piersic, Violeta Andrei, Tora Vasilescu și Radu Gheorghe.

În prezent, actorul poate fi văzut pe scena Teatrului Bulandra din Capitală, în piesa „Însemnările unui necunoscut”, regizată de Alexandru Darie.

Sursa foto: Teatrul Bulandra

Pe de altă parte, în anul 2011, Ion Besoiu a ajuns în atenția presei într-un mod negativ, după ce Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a solicitat Curții de Apel București să constate calitatea de colaboratori ai fostei Securități a actorului, dar și a sciitorului Nicolae Breban. Potrivit CNSAS, sub numele Bogdan, Besoiu ar fi oferit informații Securității despre colegii săi, printre care și Ion Caramitru și Liviu Ciulei, în perioada 1980-1985, dar în 1988 și 1989.

În replică, actorul a declarat în timpul unei emisiuni televizate că, deși vorbea cu un ofițer al Securității, niciodată nu a semnat un angajament. „Niște penibilități. Când eram director la Teatrul Bulandra, venea un ofițer care se ocupa de teatru și, cum eu mergeam la ambasade, în special la Ambasada SUA, venea un ofițer care mă întreba. M-a și botezat cu un nume, Bogdan. Habar nu aveam. Păi pe vremea aia trebuia să dai relații”, a spus atunci Ion Besoiu.

Ulterior, Curtea de Apel București a respins acțiuna CNSAS de constatare a calității de colaborator al Securității a actorului, arătând că aceste nu are calitatea de persoană care să fie verificată de Consiliu.