Gazele de șist reprezintă o resursă neconvențională care ar putea reduce dependența energetică a României față de Rusia. Singura țară europeană în care se exploateză la acest moment gaze de șist prin fracturare hidraulică este Polonia. În România specialiștii susțin că trebuie să știm în primul rând dacă avem gaze de șist care pot fi exploatate, iar acest lucru poate fi stabilit după mai multe forări de explorare, care pot dura până la patru ani. Există mai multe argumente pro și contra gazelor de șist. Iată câteva dintre acestea:
Argumente pro gaze de șist
1. Resursele de gaze naturale ale României mai ajung pentru o perioadă de 9,3 ani. Potrivit unui studiu BP, una dintre cele mai mari companii petroliere din lume, rezervele de gaze naturale ale României sunt de cinci ori mai mici decât în urmă cu 20 de ani, iar cele de petrol s-au înjumătățit. Exploatarea gazelor de șist ar putea reduce dependența față de importul de gaze din Rusia.
2. România se plasează pe locul al treilea în Uniunea Europeană privind rezervele de gaze de șist, după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) și Franța (3.879 miliarde metri cubi), potrivit unui raport al Agenției americane pentru Informații din sectorul Energiei (EIA).
Potrivit estimărilor instituției americane, explorarea zăcămintelor de șist ar crește cu 50% rezervele de petrol ale României și de peste 10 ori rezervele de gaze naturale.
3. De la începutul anilor 2000, de când exploatează gaze de șist prin fracturare hidraulică, Statele Unite ale Americii și-au crescut producția de gaz cu 24%.
Argumente contra gazelor de șist
1. Riscurile exploatării gazelor de șist sunt legate de producerea unor seisme de până la 2,5 grade pe scara Richter în zonele în care forează sondele și posibilitatea, în anumite condiții, de contaminare a apelor cu lichidul de foraj, format din apă, nisip și aditivi.
2. Fracturarea hidraulică presupune folosirea unor cantități mari de apă.
3. Exploatarea gazelor de sist este mai poluantă decât cea a gazului natural. Emisiile de dioxid de carbon în atmosfera sunt cu 20% mai mari decat in cazul exploatarii carbunilor, potrivit specialistilor de mediu.
Senatorul Murphy a susținut că în problema independenței energetice „există semnale pe termen scurt, dar nu există soluții pe termen scurt”.
„Va fi un angajament pe termen lung în problema independenție energetice, iar în SUA avem o dezbatere dacă are sens să exportăm GNL. Opinia mea este că dacă eu sprijin asta, vreau să fiu sigur că Europa este gata să-și creeze propriile rezerve de energie, iar România este un exemplu de țară care s-a dedicat explorării acestui potențial, dar Germania își închidă centralele nucleare, alte țări din Europa refuză chiar să aibă o discuție despre fracturarea hidraulică. Deci acesta trebuie să fie un parteneriat, iar sugestia lui Tusk (premierul polonez, n.r.) pentru o cooperare colectivă pe energie în Europa este foarte importantă”, a afirmat Murphy.