Ziua Mondială a Refugiatului are ca temă în 2019 #StepWithRefugees

Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) și Inspectoratul General pentru Imigrări din România marchează, joi, 20 iunie, Ziua Mondială a Refugiatului, celebrând curajul și rezistența a milioane de persoane forțate să-și abandoneze casele din cauza războaielor și abuzurilor privind drepturile omului.

La finalul anului 2018, agenția anunța că nu mai puțin de 70,8 milioane de copii, femei și bărbați au fost obligați să își părăsească țările de origine, de două ori mai mulți decât în urmă cu două decenii și cu 2,3 milioane mai mulți decât în anul precedent.

Guvernul României găzduiește, în perioada 18 – 21 iunie, la Palatul Victoria, expoziția fotografică „What if”, creația artistului român Horia Manolache, pentru marcarea Zilei Mondiale a Refugiatului. Prin găzduirea acestei expoziții, Guvernul își propune să prezinte o perspectivă nouă asupra condiției și destinului refugiatului. Proiectul „What if”, realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, reproduce zece portrete ale unor monarhi europeni și le reconstituie înlocuind regii istorici cu refugiați contemporani care trăiesc în România.

SOCIAL Cum să reduci praful din casă. Metode simple care pot deveni eficiente

13:49

EXTERNE Cum reacționează Europa la concesiile teritoriale ale Ucrainei. Șefa MI6 spune că Marea Britanie e dedicată apărării Ucrainei

13:39

Potrivit unui text oficial, „tema migrației și problematica refugiaților constituie priorități ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Pe parcursul mandatului Președinției rotative, țara noastră a reușit avansarea discuțiilor în acest domeniu și obținerea acordului politic cu Parlamentul European cu privire la revizuirea cadrului juridic pentru funcționarea rețelei europene a ofițerilor de legătură în materie de migrație. Acest demers vizează combaterea contrabandei cu migranți și îmbunătățirea coordonării statelor membre UE cu state terțe. Totodată, Guvernul se preocupă de integrarea și protecția migranților și refugiaților aflați pe teritoriul țării noastre prin implementarea unor mecanisme eficiente în vederea creșterii colaborării inter-instituționale în domeniul imigrației și integrării atât la nivel central, cât mai ales la nivel local”.

La Timișoara are loc, până sâmbătă, cea de-a treia ediție a Refugee Art Festival (TRAF), completând astfel seria de evenimente care a debutat pe 2 iunie cu UTV Liberty Marathon.

În weekend, bucureștenii au parte de OmFest#2, o ediție dedicată Iranului, la J’ai Bistrot, Point și Mercato Comunale, pentru a promova în continuare multiculturalitatea și avantajele acesteia.

Astfel, în cele șase Centre de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din Timișoara, Galați, Rădăuți, Șomcuta Mare, Giurgiu și București, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, se vor organiza următoarele evenimente: competiții sportive între echipe compuse din refugiați și personalul centrelor de cazare; expoziție de fotografie și pictură tematică privind aspecte din viața persoanelor refugiate din țara de origine, realizate de refugiați; excursii și drumeții cu multiple valențe de cunoaștere și informare, ce prilejuiesc familiarizarea cu valorile, tradițiile și obiceiurile românești; participarea refugiaților la diverse activități sprijinite de către organizațiile neguvernamentale.

În fiecare an, pe 20 iunie, se sărbătorește Ziua Mondială a Refugiatului. Aceasta a început să fie celebrată odată cu adoptarea de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite a Rezoluției 55/76, din 4 decembrie 2000. În complexitatea fenomenului migrației există o distincție clară între migrant și refugiat. Migrantul alege să plece din țara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social, cultural, iar refugiatul este forțat să-și părăsească țara natală, de cele mai multe ori din cauza unor stări conflictuale. De altfel, în cazul refugiaților, statele au obligația să le ofere protecție împotriva returnării în țara de origine, acces efectiv și neîngrădit la procedura de azil, precum și o serie de forme de asistență (materială, medicală, socială). Garantarea acestor drepturi derivă din Convenția de la Geneva din 1951 și Protocolul de la New York din 1967, instrumente internaționale pe care România le-a ratificat în anul 1991. După această dată, țara noastră a început construirea treptată a unui sistem național de azil, în concordanță cu obligațiile asumate la nivelul comunității internaționale.