ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014, marcate de Google prin Doodle. De ce trebuie să votăm la ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE din România au loc duminică, 25 mai, de la ora 7.00 la ora 21.00. Atunci, cetățenii din întreaga țară sunt invitați la urne să aleagă partidul a cărui listă consideră că îi reprezintă cel mai bine în PARLAMENTUL EUROPEAN.

De-a lungul zilei de duminică, vor fi realizate mai multe exit-polluri, ale căror rezultate vor fi făcute publice la ora 21.00, după încheierea ALEGERILOR EUROPARLAMENTARE. De asemenea, pe parcursul întregii zile, gândul va analiza ALEGERILE EUROPARLAMENTARE prin vocea editorialiștilor Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu.

Primele ALEGERI EUROPARLAMENTARE din România s-au desfășurat pe 25 noiembrie 2007. Campania electorală a început în ziua de 26 octombrie, cu 30 de zile înainte de data desfășurării alegerilor, încheindu-se în ziua de 24 noiembrie. ALEGERILE EUROPARLAMENTARE din 7 iunie 2009 au fost primele alegeri pentru un mandat complet în Parlamentul European la care România a participat alături de Bulgaria, concomitent cu restul țărilor membre ale Uniunii. Conform Tratatului de la Nisa, România a avut un număr de 33 de reprezentanți în mandatul 2009-2014, rezultați în urma redistribuirii celor 783 de locuri între țările membre ale Uniunii. Conform legislației europene, alegerile europarlamentare din 2009 s-au desfășurat pe bază de listă de partid.

POLITICĂ Parlamentarii revin de luni la serviciu. În ianuarie ar putea fi chemați în sesiune EXTRAORDINARĂ pentru a vota bugetul

14:03

ASTRONOMIE Sonda Parker de la NASA intră în Cartea Recordurilor: Este obiectul creat de om care a realizat cea mai mare apropiere de Soare

14:02

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Cine va câștiga. În ultimele sondaje realizate de CURS și Avangarde, în perioada 16-18 mai, alianța electorală PSD-UNPR-PC rămâne pe primul loc în opțiunile românilor, cu 44%, în timp ce PNL s-ar clasa pe locul secund, cu 17%. Poziția a treia ar urma să fie ocupată de PDL, cu 14%, urmat de PMP cu 8% și UDMR cu 6%. Conform celui mai nou sondaj efectuat de CSCI înainte de ALEGERI EUROPARLAMENTARE, alianța PSD-UNPR-PC va câștiga ALEGERILE EUROPARLAMENTARE cu un procent de 43%, urmată de PNL cu 14% și PDL cu 12%. Pe următoarele locuri se află PMP 11%, UDMR 6%, Mircea Diaconu 4%, PPDD 4%, FC 4%, PRM 2% și alții 1%. Conform celui mai recent sondaj realizat de Operations Research, alianța PSD-UNPR-PC va câștiga ALEGERILE EUROPARLAMENTARE cu un procent de 45%, urmată de PNL cu 15%, PMP și PDL, ambele cu 10%. UDMR ar urma să aibă 6%, în timp ce PPDD și FC s-ar situa sub prag, cu 3-4%. Conform sondajului, singurul independent căruia românii îi vor încredința un mandat de EUROPARLAMENTAR, la ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014, va fi Mircea Diaconu, care va obține în jur de 6%. Același sondaj relevă că participarea la vot va fi situată undeva în jurul a 30%. Sondajul pentru ALEGERI EUROPARLAMENTARE a fost realizat în perioada 21-22 mai.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. BRUXELLIST, campania gândul. Cu ocazia ALEGERILOR EUROPARLAMENTARE, gândul a realizat primul reality-show politic din România, în care cinci politicieni care se ”luptă” pentru un loc de EUROPARLAMENTAR au trecut prin mai multe probe de tip Q&A sau pe teren, în încercarea de a convinge electoratul să le acorde votul. Candidații participanți au fost Mihai Răzvan Ungureanu de la Forța Civică, Cristian Preda de la Partidul Mișcarea Populară, Maria Grapini de la PSD, Marian Jean Marinescu de la PDL și Andrei Muraru de la PNL, iar juriul a fost format din activista civică Carmen Uscatu și jurnaliștii Cristian Tudor Popescu și Cristian Hostiuc. Pe platforma bruxellist.gandul.info, oamenii au putut vota dacă îl vor sau nu pe un anumit candidat în Parlamentul European.
Iată mai jos cum s-au descurcat candidații, de-a lungul celor două săptămâni zile de probe și dezbateri:

În timpul primei dezbateri, Maria Grapini(Alianța PSD-UNPR-PC), Marian Jean Marinescu(PDL), Andrei Muraru(PNL), Cristian Preda(PMP) și Mihai Răzvan Ungureanu(Forța Civică) și-au prezentat proiectele, au răspuns întrebărilor juriului și au tras la sorți locurile unde urmau să meargă pentru a cere susținere. Aceste au fost stabilite în corelație cu teme de actualitate în Uniunea Europeană: Boldești-Scăeni(Prahova) – integrare socială/problema romilor, Lungulețu(Dâmbovița) – agricultură, Călugăreni(Harghita) – dezvoltare rurală, Pungești(Vaslui) – mediu, Centrul Vechi – tineret/implicare socială.

Maria Grapini și-a făcut campanie în comunitatea de romi de la Boldești-Scăeni(Prahova), Marian Jean Marinescu la Lungulețu(Dâmbovița),  Andrei Muraru, la Călugăreni(Harghita), Cristian Preda, la Pungești(Vaslui), iar Mihai Răzvan Ungureanu în Centrul Vechi al Capitalei.

Maria Grapini(Alianța PSD-UNPR-PC): „Mă duc în Parlamentul European pentru a continua politicile pentru dezvoltarea sustenabilă a IMM-urilor”.

Marian Jean Marinescu(PDL): „O să am grijă ca nicio bucățică de text care trece prin Parlamentul European să nu dăuneze României. În plus, în toamnă sper să continui cerul unic european. Am o idee pe care am început să o implementez, un cod de drepturi al turiștilor, iar o altă idee, prețul la medicamente”.

Andrei Muraru(PNL): „Am un proiect de suflet. Așa cum există un muzeu al holocaustului în SUA, la Washington, aș vrea să existe în inima Europei un muzeu al dictaturii comuniste”.

Cristian Preda(PMP): „Un proiect este susținerea unei economii dinamice care să creeze oportunitate de joburi pentru tineri. Al doilea proiect este susținerea pentru ridicarea MCV până la sfârșitul lui 2015. În al treilea rând, euro până în 2018, și susținerea unei consolidări a zonei euro. În al patrulea rând, proiectul Unionist: Moldova trebuie să intre în Uniunea Europeană”(Cristian Preda nu a propus un singur proiect pentru susținere dvs. -n.r.)

Mihai Răzvan Ungureanu(Forța Civică): „Relația cu Republica Moldova și accelerarea procesului de asociere, Schengen, MCV. Reconfigurarea bugetului multianual la jumătatea termenului, cu suplimentare de fonduri pentru România. Sprijinirea unui transfer de bune practici în ceea ce privește programele finanțate din fonduri UE. Stimularea politicilor de cercetare și inovare. Proiectul esențial este unul care se regăsesște în ERASMUS +: creșterea mobilității forței de muncă tinere în interiorul Uniunii Europene. Proiectul ține de valorificarea diplomelor obținute în România prin certificarea  lor suplimentară în materie de pregătire individuală la nivelul instituțiilor universitare europene” (acesta din urmă este proiectul pe care Mihai Răzvan Ungureanu îl supune votului dvs -n.r.).

Testul final al lui Cristian Tudor Popescu a fost ca eurocandidații să răspundă la o întrebare pusă, de altfel, de unul dintre oamenii întâlniți pe teren de aceștia.  „Aș vrea să vă întreb un lucru: în unul dintre filmulețele prezentate spune unul dintre cetățenii români:„dumneavoastră credeți că o să ne rezolvați de la Bruxelles problemele pe care nu le putem rezolva la noi acasă? „”, a fost provocarea editorialistului Gândul, care le-a cerut de asemenea să scrie pe o hârtie, așa cum cred ei de cuviință „vaca paște iarbă”, cu referire la o anecdotă.

Mihai Răzvan Ungureanu: „Tabloul intern nu oferă soluții pentru așteptările cetățenilor. Parțial se por rezolva. Dacă acasă domnește lipsa competenței și mediocritatea, e dificil să faci bine de la Bruxelles”.

Cristian Preda: „E evident expresia îngrijorării legate de politică. Cred că putem face și în PE și în Consiliul European lucruri care să servească binelui public”.

Marian Jean Marinescu: „Eu cred că unele se pot rezolva, altele nu. Marea majoritate se rezolvă la noi cu ajutorul Uniunii. Peste 60% din legislația românească se face în PE.

Andrei Muraru: „Luna aceasta am fost în multe biserici și unul dintre cuvintele auzite foarte des a fost rânduială. Ceea ce lipsește societății românești este rânduiala”.

Pe parcursul ultimei dezbateri, întrebările puse de editorialistul gândul, Cristian Tudor Popescu i-au pus în dificultate în finală pe eurocandidații Bruxellist. Proba de teren a oferit prilejul pentru a cere mai multe explicații candidaților pentru felul în care înțeleg să facă politică și campanie electorală. Cristian Tudor Popescu l-a întrebat pe Marian Jean Marinescu de ce nu a încercat să-l convingă pe țăranul din Lungulețu, nostalgic după Ceaușescu, că nu are de ce regreta acel regim. Pedelistul a răspuns că atunci când merge în comunități întâlnește și astfel de oameni care nu pot fi întotdeauna convinși.

„Dacă aș fi politician, aș vrea să-l conving și pe ultimul băutor de țoiuri de la cârciumă” că nu e bine să-l regrete pe Ceaușescu, a comentat editorialistul gândul. Cristian Tudor Popescu i-a cerut explicații și lui Andrei Muraru pentru prestația sa din timpul campaniei în satul Călugăreni, Harghita, întrebându-l dacă nu este normal ca o profesoară de limbă maghiară să știe să vorbească limba română corect. Liberalul a evitat un răspuns tranșant, insistând că profesoara predă maghiară, nu română.

Un schimb de replici mai tensionat a fost cu europarlamentarul Cristian Preda. Editorialistul gândul l-a întrebat de ce, atunci când a mers la Pungești, nu a mers la căminul cultural pentru a le da țăranilor explicații în privința crizei gazelor de șist. „Mi s-a părut că situația era foarte tensionată pentru a merge în acea postură pedagogică. Dacă nu era inițiativa Gândul, nu aș fi mers în campanie acolo, vă spun foarte sincer. M-am dus cu frică, dar m-am simțit foarte bine”, a răspuns Cristian Preda.

Pe parcursul celor două săptămâni, cei cinci eurocandidați și-au spus povestea de viață, au răspuns la testul juriului, și au mers în teren să convingă alegătorii să-i susțină pe BRUXELLIST. Chiar dacă astăzi a fost desemnat câștigătorul, dumneavoastră le veți putea transmite un mesaj celor cinci concurenți arătându-le în continuare susținerea pe platforma www.bruxellist.ro care rămâne deschisă până în ziua alegerilor.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. De ce mergem la vot. gândul a stat de vorbă cu economiști, muzicieni, actori, regizori, interpreți de muzică populară, medici și le-am adresat o întrebare care îi privește direct pe toți românii, indiferent de culoarea lor politică, ocupație, vârstă, religie: „Mergeți la vot?”. Iar majoritatea lor au răspuns că vor fi prezenți la urne duminică, în ciuda dezamăgirii pe care o simt față de politicieni.

Unul dintre cei care nu va lipsi de la alegerile europarlamentare este regizorul Tudor Giurgiu „Cred că absenteismul nu duce la nimic bun. Nu cred că aceasta este soluția împotriva clasei politice care arată cum arată. Dimpotrivă, soluția este să ne implicăm mai mult în felul în care se fac alegerile interne în partide, în felul în care ajung să fie desemnați candidații. Cu cât absentăm mai mult, cu atât șansele să facem acest lucru scade”, spune regizorul. Este de acord cu diagnosticul pus de cei care îndeamnă la absenteism în masă clasei politice, însă este convins că nu aceasta este solluția. „Nu în felul acesta trebuie să ne exprimăm, nu este o măsură activă. Acest lucru nu va face decât să crească procentul celor plătiți/prostiți să meargă la vot. Din contră, noi avem nevoie să atragem la vot cât mai mulți oameni tineri, educați”.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, va merge și el duminică la vot „Eu lucrez la BNR. BNR nu se implică în politică, nu se implică în viața partidelor, dar și cei de la Banca Națională votează. Eu personal voi merge duminică la vot. Cred că nu este o soluție pentru nimeni, oricât de decepționat ar fi de viața publică, ca să nu voteze. Un calcul statistic simplu arată că cei ce nu merg la vot fac ca realitatea politică din țară să se depărteze de ceea ce ei cred și doresc”, a declarat pentru gândul Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Alexandru Arșinel are un motiv bun să meargă la vot: „Este un mare câștig că am reușit să intrăm în UE – și în NATO, desigur . Prin aceste alegeri se materializează ideea că nu am greșit că am făcut pasul acesta. Nu știu ei, politicienii, dacă au greșit, dar noi, românii, sigur nu am greșit. Cred că aceste alegeri sunt poate chiar mai importante decât cele prezidențiale, având în vedere că reprezentanții noștri în Uniunea Europeană au astfel ocazia să facă ceva bun pentru România. Cei care ne vor reprezenta acolo sau care ar trebui să ne reprezinte trebuie să fie oameni foarte bine pregătiți, și nu neapărat din punct de vedere politic, ci în ceea ce privește capacitatea lor de a înțelege care sunt nevoile pe care le are România și de propune măsurile necesare pentru a răspunde acestor nevoi”.

Regizorul Alexandru Darie va fi și el prezent la urne. „Cred că este important în acest context internațional. A nu merge este egal cu a lăsa pe altcineva să voteze în locul tău. Pentru că cei care simpatizează cu un partid sau altul sigur vor merge. Și atunci, orice cetățean obișnuit, care nu este neapărat simpatizantul unui partid, ar trebui să lupte și el și să meargă la vot, poate să voteze un independent”. La un moment s-a gândit însă să nu meragă la vot, în semn de protest. „Dar mi-am dat seama că cineva tot va vota. Și atunci, de ce să nu merg eu la vot, dacă tot am șansa mea, și să-mi exprim opinia, oricare ar fi aceea”, este convins regizorul.
Felicia Filip crede că românii trebuie să meargă la vot. „Nu am lipsit niciodată de la vot. Suntem răspunzători. Eu găsesc că dacă trăim bine este meritul nostru, dacă nu trăim bine este nemeritul nostru”, a declarat pentru gândul soprana.

Ovidiu Lipan Țăndărică are cetățenie germană și spune că „democratic ar fi ca fiecare să meargă să-și pună votul pe hârtie, oricare ar fi acesta. Pentru că apoi iar stăm și ne văităm și ne mirăm ce se întâmplă. Pentru că doar prin efort și multă trudă vei promova interesul tău. Mi se pare stupid să fii cetățean european, într-o țară liberă, să ai deci drept de vot, iar tu să stai acasă. E un pic ciudat.”

Alis Grasu, șefa Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, se duce la vot. „Nu am lipsit niciodată și nu o să lipsesc nici de această dată. E dreptul meu. Acțiunea de a vota este una civică de care noi, ca și cetățeni ai acestei țări, trebuie să ne achităm”, a spus dr. Grasu.

Există și oameni publici din România care, din diferite motive, nu merg la vot. Medicul nutriționist Mihaela Bilic spune că nu participă la alegerile parlamentare pentru că pur și simplu nu are pe cine să voteze. „Niciunul nu îmi inspiră încredere. Sunt conștientă de faptul că am datoria ca și cetățean al acestei țări de a merge la vot, dar nu am cui să acord votul meu. Anul trecut am tot făcut naveta la Paris și au fost nenumărate cazurile în care m-am întâlnit cu europarlamentarii noștri pe aeroport și chiar în avion. De fiecare dată mi-au demonstrat că nu sunt de încredere, prin aroganța și indolența pe care o afișau”, a spus dr. Bilic.

Solistul trupei Holograf Dan Bittman  se dezice de politică, după ce a fost consilierul ministrului de Finanțe Sebastian Vlădescu în 2010. „În 20 de ani i-am văzut pe toți. Nu am pe cine să votez având în vedere că oamenii politici nu ne-au susținut. Nu mai au ce să ne demonstreze. Eu nu am mințit niciodată publicul. Nu pot să acord votul meu cuiva care nu face nimic altceva decât să ne spună pilde. Să conduci o țară e ca și cum ai organiza un concert”, a spus Bittman. Acesta a menționat că a fost dezamăgit de la ultimele alegeri și anume cele organizate în urmă cu doi ani, atunci când au fost alegerile locale. „Nu mă voi mai duce niciodată la vot”, a conchis Bittman.

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE 2014 vor începe la ora 7.00 și se vor încheia la ora 21.00, când vor fi date și primele REZULTATE EXIT-POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014.