BAREM SUBIECTE ROMÂNĂ LA EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. Cum se rezolvau subiectele la limba și literatura română

BAREM SUBIECTE ROMÂNĂ LA EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. „Cele cinci cerințe de la primul subiect nu pun nicio problemă. Ceea ce va face diferența este modul elevii vor prezenta semnificația titlului poeziei. Nu este chiar o poezie ușoară cea a lui Ion Minulescu, care are un mesaj de speranță cu o ușoară strângere de inimă. „Să fii atent ca nu cumva//Să ți se rupă firu-n casa mea!…” înseamnă să nu riște ca prin transformări prea mari să aducă răul în loc de bine”, a spus Gheorghe Lăzărescu.

DESCARCĂ DE AICI BAREM SUBIECTE ROMÂNĂ LA EVALUARE NAȚIONALĂ 2014

Sinonimele cuvintelor subliniate în text erau: fiindcă – pentru că, cer- solicita, liniștit –  calm.

SOCIAL Masa de Crăciun, în funcție de buget. Cât s-au scumpit alimentele pe care românii le cumpără înainte de sărbători – ANALIZĂ XTB

17:52

EXTERNE Presă: Soția lui Bashar al-Assad ar fi cerut DIVORȚUL. Moscova neagă acest lucru

17:37

Rolul virgulei din secvența „Bine-ai venit, An nou!…” este acela de a despărți un substantiv în vocativ, mai spune profesorul Lăzărescu, care arată că nu e greșit nici dacă elevii precizau că virgula are rol de pauză de vorbire.

În privința măsurii primelor două versuri ale poeziei, elevii trebuiau să spună că aceasta este una  diferită, de 4 și 6 silabe.

„La cele două trăsături ale genului liric trebuiau spună că una este exprimarea directă a idelor și a sentimentelor, iar a doua este prezența eului liric„, a mai spus profesorul

În privința semnificației titlului poeziei, elevii trebuiau să amintească de dorințele poetului pentru Anul Noi.

BAREM SUBIECTE ROMÂNĂ LA EVALUARE NAȚIONALĂ. La compunerea pe care o aveau de alcătuit, elevii trebuiau să reia ideile privind semnificația poeziei.

„Așa cum e formulată această cerință poate fi mai greu un pic de înțeles, este o formulare mai prețioasă. Pentru elevii care nu sunt obișnuiți cu comentarea textului liric poate fi mai greoi de înțeles, dar trebuisau să sublinieze că este un mesaj de speranță cu o ușoară strângere de inimă. Este un amestec de sensibilitate și ironie din partea poetului. Și aici puteau invoca versurile Să fii atent ca nu cumva//Să ți se rupă firu-n casa mea!”, mai arată profesorul.

Cum se rezolva cel de-al doilea subiect

BAREM SUBIECTE ROMÂNĂ LA EVALUARE NAȚIONALĂ. Gheorghe Lăzărescu spune că cel de-al doilea subiect, la care aveau de analizat un text publicistic „Empatia, o abilitate dobândită prin lectură”, elevii nu ar fi trebuit să aibă vreo problemă.

„Sunt cerințe simple. Numai dacă nu știai să citești, nu scriai. Este bine însă că le-au dat sensul empatiei, un cuvânt pe care nu toți elevii îl au în vocabular”, a spus profesorul de limba română.

Numele universității este Universitatea York. Categoria de copii analizată de psihologi era cea a copiilor cu vârste între 4 și 6 ani.

La cerința cu părțile de vorbire rezolvarea era: de – prepoziție simplă, care- pronume relativ, și conjuncție coordonatoare, psihologic – adjectiv propriu-zis.

Funcția sintactică a cuvintelor subliniate în text este următoare: aceia este subiect în propoziția dată, iar capacitate este complement direct.

La cea de-a cincea cerință a subiectului al doilea, elevii trebuiau să găsească cele două subordonate din fraza dată. Una dintre acestea era circumstanțiala de timp – „Când sunt scrise bine”, iar cea de-a doua era completiva indirectă – „să înteleagă mai bine profunzimea experienței umane”.

De asemenea, profesorul spune că propoziția „Când sunt scrise bine” putea fi interpretată și ca fiind o cirscumstanțială condițională.

„Nu era greșit nici dacă una dintre subordonate era atributiva „care îl încurajează pe cititor”. La fraza alcătuită din două propoziții dintre care una să fie subordonată, elevii puteau să scrie simplu: Dorința mea este să reușesc la examen”, a mai spus profesorul Lăzărescu.

Dascălul spune că cea de-a doua compunere nu era una grea, elevii trebuiau să-și imagineze o întâmplare. „Nu trebuiau neapărat să scrie numele unui scriitor, dacă aveau dubii ce înseamnă scriitor contemporan. Puteau să scrie fără nume”, a conchis profesorul, care spune că, în ansamblu, subiectele nu au fost grele, dar trebuia să stai în sală două ore ca să rezolvi toate cerințele.

Notele de la Evaluare Națională 2014 contează în proporție de 75% pentru admitere

Față de anii trecut, rezultatele de la Evaluare Națională 2014 vor conta mai mult pentru admiterea la liceu. Ministerul Educației a decis ca de anul acesta media de admitere se calculează ca medie ponderată între media generală la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a, care are o pondere de 75%,  și media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a, care are o pondere de 25% în calculul mediei de admitere.

Calculul mediei de admitere se face astfel: MA= (ABS+3 EN):4 (media de admitere este egală cu media generală de absolvire de la gimnaziu plus de trei ori media generală de la evaluarea națională, totul împărțit la patru)

Unde:  MA = media de admitere;  ABS = media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a; EN = media generală obținută la evaluarea națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a.

Anul trecut, 75,91 la sută dintre elevi au obținut peste 5 la Evaluarea Națională, cu aproape 10 la sută mai mulți decât în 2012, potrivit datelor finale, înainte de rezolvarea contestațiilor, centralizate de Ministerul Educației. Ponderea candidaților cu medii peste 5 la Evaluarea Națională a scăzut cu 0,2 puncte, la 75,89 la sută, după soluționarea contestațiilor.

Evaluare Națională 2014. CALENDAR

23 iunie  Limba și literatura română – probă scrisă

24 iunie  Limba și literatura maternă – probă scrisă

25 iunie  Matematica – probă scris

27 iunie Afișarea rezultatelor (până la ora 16)

27 iunie  Depunerea contestațiilor (orele 16 – 20)

28 iunie-30 iunie Rezolvarea contestațiilor

1 iulie Afișarea rezultatelor finale după contestații

Gândul vă oferă în timp real toate informațiile despre Evaluare Națională 2014 – calendar, subiecte barem și Rezultate Evaluare Națională 2014.