CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI, sărbătorită de Google. Un filmuleț emoționant cu CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI

CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI. 25 de ani de la CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI sunt aniversați de Google printr-un Doodle în absolut toate țările din lume. Doodle-ul reprezintă de fapt un filmuleț emoționant despre CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI, cu imagini de arhivă din 9 noiembrie 1989, dar și cu imagini din marile orașe ale lumii în care au ajuns bucăți din ZIDUL BERLINULUI.

CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI. Motorul de căutare Google și-a schimbat, duminică, logoul, afișând o imagine din 1989, care prezintă un grup de oameni cățărați pe Zidul Berlinului, cu Poarta Brandenburg în spate, celebrând astfel 25 de ani de la căderea zidului. Prima pagină a motorului de căutare Google afișează duminică o imagine din Berlin, realizată în 1989, cu un grup de oameni cățărați pe Zidul Berlinului, având poarta Brandenburg în spate. Imaginea afișează și logoul motorului de căutare, suprapus peste fotografia de la evenimentul istoric de la care se împlinesc duminică 25 de ani. Logoul modificat afișat de motorul de căutare este interactiv, atunci când se accesează imaginea derulându-se un clip video de pe YouTube cu imagini de la Berlin, din noiembrie 1989. Motorul de căutare Google își schimbă frecvent logoul, celebrând personalități sau evenimente care au influențat lumea.

Zidul Berlinului, unul dintre cele mai pregnante simboluri ale Războiului Rece, a fost construit, inițial, pe 13 august 1961, și a fost demolat în săptămânile care au urmat după 9 noiembrie 1989.

O serie amplă de manifestări culturale, incluzând muzica lui Beethoven, expoziții și interpretarea de către Peter Gabriel a hitului „Heroes”, al lui David Bowie, are loc în acest weekend loc în Germania cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la căderea Zidului.

Festivitățile de celebrare a 25 de ani de la evenimentul istoric care a marcat ruperea cortinei de fier au loc în fața Porții Brandenburg, simbol al separării orașului între 1961 și 1989, potrivit unui comunicat al guvernului german.

Berlinezii vor putea asista la un concert al orchestrei Operei din Berlin, dirijate de Daniel Barenboim. După-amiaza va fi rezervată muzicii contemporane, iar, seara, cântărețul Peter Gabriel va interpreta melodia „Heroes”, piesă pe care David Bowie a înregistrat-o în 1977, în apropiere de Zidul Berlinului, în perioada în care a locuit în fostul Berlin de Vest.

De asemenea, va fi prezent Udo Lindenberg, veteran al muzicii rock germane, autor al cântecului „Sonderzug nach Pankow”, din 1983, în care îl lua peste picior pe fostul lider al Germaniei Democrate Erick Honecker.

Foști disidenți din Germania Democrată vor evoca viața din Germania de Est și vor rememora noaptea de 9 noiembrie 1989, când a căzut zidul.

„Atmosfera de sărbătoare din acea noapte a fost autentică și nebună”, a explicat actorul german Jan Josef Liefers, citat în comunicatul autorităților de la Berlin.

Cu două zile înainte de celebrare, pe 7 noiembrie, un lanț de 8.000 de baloane, lung de 15 kilometri a fost instalat pe traseul fostului zid. Pe durata a trei nopți și două zile, de pe 7 pe 9 noiembrie, această linie care redă traseul exact pe care în urmă cu 25 de ani se ridica zidul a fost fi luminată, pentru a aduce aminte trecătorilor ce reprezenta această divizare a orașului.

Duminică seara, baloanele vor fi desfăcute și lansate în aer, noaptea, pe cerul Berlinului, pe acordurile Simfoniei a IX-a a compozitorului german Ludwig van Beethoven.

În aceeași zi, cancelarul Angela Merkel va inaugura o expoziție la Memorialul Zidului Berlinului. O ceremonie paralelă este de asemenea prevăzută, la care ar trebui să participe președintele Parlamentului european, Martin Schulz, laureații premiului Nobel pentru pace Mihail Gorbaciov, fost președinte al Uniunii Sovietice, și Lech WaÅ‚Ä™sa, fostul lider al sindicatului polonez Solidaritatea.

„Prin aceste festivități, sărbătorim revoluția pașnică și căderea zidului”, a spus în comunicat purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert. „Ne vom aminti de oamenii numeroși curajoși și hotărâți, care, cu perseverență, au manifestat în stradă, făcând posibile evenimentele fericite din 9 noiembrie 1989 și, mai târziu, unificarea Germaniei”, a mai spus purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin.

CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI, 25 DE ANI: 9 noiembrie 1989 – 9 noiembrie 2014. Ce a fost ZIDUL BERLINULUI

Zidul Berlinului (în limba germană: Berliner Mauer), un simbol al Războiului Rece, a fost construit, inițial, pe 13 august 1961 și a fost demolat în săptămânile de după 9 noiembrie 1989. Parte a Cortinei de Fier, Zidul Berlinului a fost cea mai cunoscută parte afrontierelor RDG-ului.

Concepută de administrația liderului comunist al Germaniei Răsăritene, Walter Ulbricht, și aprobată de liderul sovietic Nikita Hrușciov, zidul a constituit o barieră de separare între Berlinul Occidental și Republica Democrată Germană timp de aproape 28 de ani. A fost construit în perioada postbelică, (perioadă în care Germania a fost divizată), în efortul de a stopa consecințele scurgerii de forță de muncă și pierderilor economice asociate cu migrația zilnică a unui mare număr de profesioniști și lucrători calificați între Est și Vest. Existența timp de aproape trei decenii a Zidului a provocat scăderea semnificativă a emigrației (evadați – „Republikflucht” în germană): de la 2,5 milioane, în perioada 1949 – 1962, la numai 5.000 – între 1962 și 1989.

Crearea Zidului Berlinului a fost un dezastru propagandistic pentru Germania Răsăriteană și pentru blocul comunist ca un tot. Zidul a reprezentat un simbol al tiraniei comuniste, insistent afișat în lumea occidentală, în special după împușcarea, intens mediatizată de mass media occidentale, a câtorva evadați. Liberalizarea politică de la sfârșitul deceniului al nouălea, asociată cu declinul Uniunii Sovietice, a dus la relaxarea restricțiilor la trecerea frontierei est-germane, care au dus, în cele din urmă, la demonstrații de masă și căderea guvernului comunist. În momentul când a fost dat publicității, la 9 noiembrie 1989, un decret al oficialităților est-germane care permitea trecerea liberă a frontierei, mase uriașe de est-berlinezi s-au apropiat de zid și, în cele din urmă, au traversat prin toate punctele de trecere, unindu-se, într-o atmosferă sărbătorească, cu mulțimea din Berlinul Occidental. După câteva săptămâni, Zidul a fost, în cele din urmă, distrus în totalitate, căderea acestei bariere fiind primul pas către reunificarea Germaniei, care a fost încheiată, în mod oficial, pe 3 octombrie 1990.

CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI, 25 DE ANI: 9 noiembrie 1989 – 9 noiembrie 2014. Cum a căzut ZIDUL BERLINULUI

Pe 23 august 1989, Ungaria comunistă a ridicat restricțiile de frontieră la granița cu Austria. În septembrie, mai mult de 13.000 de turiști est-germani din Ungaria trecuseră în Austria. În toamna anului 1989, în Germania Răsăriteană au avut loc demonstrații de masă antiguvernamentale. Liderul est-german Erich Honecker a demisionat, în 18 octombrie 1989, și a fost înlocuit de Egon Krenzcâteva zile mai târziu. Honecker proorocise în ianuarie același an că Zidul avea să mai stea în picioare „încă 100 de ani”, dacă niciuna dintre condițiile care au generat construcția lui nu avea să se schimbe. A greșit cu aproape 99 de ani.

Noul guvern a hotărât să permită est-berlinezilor să primească vize pentru a vizita Germania Occidentală. Günter Schabowski, ministrul german al propagandei, a avut sarcina să anunțe această hotărâre. El fusese în vacanță, cu ceva timp mai înainte, și nu a fost nici un moment foarte familiarizat cu noile prevederi. La scurtă vreme după conferința de presă din 9 noiembrie 1989, ministrului i-a fost înmânată o notă care se spunea că le este permisă trecerea graniței est-berlinezilor, dacă au viza legală, dar nu i-au fost date instrucțiuni mai detaliate. În mod normal, ar fi trebuit să treacă câteva zile până când să fie conceput un nou regulament care să fie, de asemenea, transmis trupelor de grăniceri. Schabowski nu a fost însă informat asupra acestor amănunte și, după citirea sus-numitei note la conferința de presă, atunci când a fost întrebat când va intra în vigoare noile prevederi, el a răspuns: „După câte știu eu, intră în vigoare imediat, chiar acum”.

Zeci de mii de est-berlinezi au auzit în direct declarația lui Schabowski la televiziunea est-germană și au luat cu asalt toate punctele de control, pretinzând să intre neopriți în Berlinul Occidental. Grănicerii, depășiți numeric și nedumeriți, au dat numeroase telefoane superiorilor lor, dar, în scută vreme, a devenit clar că nu exista nicio posibilitate de stăvilire a mulțimilor de est-berlinezi fără folosirea armelor de foc. Cum nimeni nu dorea să-și asume o asemenea responsabilitate, grănicerii au deschis barierele punctelor de trecere, lăsând mulțimea să treacă după un control sumar sau chiar fără de nicio formalitate. Mulțimile de est-berlinezi aflați în extaz au fost întâmpinate într-o atmosferă euforică de vecinii lor din vest, barurile din preajma graniței făcând cinste noilor veniți. Ziua de 9 noiembrie este, astfel, sărbătorită ca zi a Căderii Zidului. În zilele următoare, berlinezii au venit la Zid cu baroase pentru a smulge suveniruri, reușind să dărâme porțiuni întregi ale barierei în acest timp. Acești oameni au câștigat porecla de „Mauerspechte” (ciocănitori de zid).

Regimul est-german a anunțat deschiderea a 10 noi puncte de trecere în următoarele săptămâni, inclusiv în anumite puncte simbolice (Potsdamer Platz, Glienicker Brücke,Bernauer Straße). Mulțimi de ambele părți ale frontierei au așteptat la aceste puncte cu orele, ovaționând buldozerele care redeschideau vechile străzi blocate. Fotografii făcute în aceste momente sunt în mod greșit etichetate „demontarea Zidului”, deși era vorba numai de construirea unor noi puncte de trecere, inclusiv pe a celui mai faimos punct de trecere, Poarta Brandenburg, pe 22 decembrie 1989.

Vest-germanii și est-berlinezii aveau permisiunea să călătorească liber începând din 23 decembrie 1989. Până în acel moment au existat anumite restricții: necesitatea obținerii unei vize cu câteva zile mai înainte de efectuarea vizitei și schimbarea în moneda est-germană a 25 de mărci vest-germane pentru fiecare zi de ședere în RDG. De aceea, est-germanii au călătorit „mai liber” decât cei vestici între 9 noiembrie și 23 decembrie.

Din punct de vedere tehnic, Zidul a mai fost păzit încă ceva vreme după 9 noiembrie. În primele săptămâni, soldații est-germani au încercat să repare porțiunile distruse de „Mauerspechte”. Până la urmă, aceste tentative au fost abandonate, grănicerii tolerând demolările și trecerile „neautorizate” prin găurile făcute. Pe 13 iunie 1990, armata est-germană a început demolarea oficială a Zidului cu porțiunea din Bernauer Straße. Pe 1 iulie, ziua în care Germania Răsăriteană a adoptat moneda vest-germană, toate punctele de control și-au încetat existența, iar frontiera intergermană a devenit doar o amintire. Demontarea rămășițelor zidului a continuat să fie efectuată de subunități militare ale reunitei Bundeswehr și a durat până în noiembrie 1991. Au rămas în picioare numai câteva secțiuni scurte ale zidului și câteva turnuri de pază pentru aducere-aminte.

Căderea Zidului Berlinului a fost primul pas către reunificarea Germaniei, care s-a încheiat, în mod oficial, la 3 octombrie 1990.

În 25 decembrie 1989, Leonard Bernstein a dat un concert, sărbătorind, astfel, sfârșitul Zidului. El a dirijat, printre altele, Simfonia a IX-a a luiLudwig van Beethoven (Oda bucuriei), având schimbat cuvântul cântat de cor „bucurie” (Freude) în „libertate” (Freiheit). Roger Waters a cântat albumul formației Pink Floyd The Wall în Potsdamer Platz pe 21 iulie 1990, având ca oaspeți pe Scorpions, Bryan Adams și Van Morrison. David Hasselhoff a interpretat cântecul său „Looking for Freedom”, care era foarte popular în acel moment, stând pe creasta Zidului.

Unii germani au considerat că ziua de 9 noiembrie este potrivită pentru a fi decretată sărbătoare națională în Germania, pentru faptul că a marcat atât apogeul revoluției pașnice est-germane, cât și proclamarea primei republici germane, Republica de la Weimar, în 1918. Totuși, 9 noiembrie este ziua pogromului mârșav Kristallnacht din 1938 și, de aceea, a fost aleasă ziua de 3 octombrie. În parte, această decizie a fost luată deoarece guvernul est-german dorea să încheie reunificarea mai înainte de a 41-a aniversare a înființării Republicii Democrate Germane – 7 octombrie 1990.

CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI, 25 DE ANI: 9 noiembrie 1989 – 9 noiembrie 2014. Germania deține puterea la 25 de ani de la CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI

Germania deține puterea în Europa, la 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, iar criza din zona euro face doar să consolideze această poziție, în defavoarea celei a Bruxellesului, Parisului și Londrei, afirmă analiști citați de AFP.

„Germanii au fost învinși de două ori și iată că revin”, afirma fostul premier britanic Margaret Thatcher după căderea Zidului Berlinului, în anul 1989, exprimând temerea că unificarea Germaniei va consolida poziția acestei țări în Europa.

„Înainte de căderea Zidului, Germania era aproape la marginea Europei. Acum este în centrul Europei din punct de vedere geografic, economic și politic”, notează Karel Lannoo, directorul Centrului de studii politice europene de la Bruxelles.

„Germania este în centrul motorului Europei. În timpul crizei financiare, Berlinul era locul cel mai important din Europa, nu Bruxellesul”, subliniază analistul.

Germania reunificată contribuie cu 27 la sută la productivitatea zonei euro, amintește AFP.

„De la începerea crizei în zona euro și a dezbaterii privind puterea Germaniei în Europa, efectele căderii Zidului Berlinului capătă o nouă semnificație”, apreciază Hans Kundnani, analist la Consiliul european pentru relații externe.

„Puterea Germaniei probabil este provizorie”, adaugă Karel Lannoo, evocând „problemele economice pe termen lung” ale acestei țări, în principal scăderea demografică.

În pofida consolidării rolului Germaniei, numeroase voci regretă refuzul Berlinului de a asuma un rol de lider pe scena internațională. În materie de politică externă, Germania este considerată în afara Europei ca putere dominantă. Spre exemplu, de la amplificarea crizei din Ucraina, cancelarul Angela Merkel a discutat cu președintele rus Vladimir Putin mai mult decât orice alt lider european.

CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI, 25 DE ANI: 9 noiembrie 1989 – 9 noiembrie 2014. Cum au influențat protestele din România CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI

 Mișcările de protest din state est-europene, inclusiv din România, au contribuit la „revoluția pacifistă” din Germania, afirmă, la 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Norbert Lammert, președintele Bundestagului, conform Deutsche Welle.
Căderea Zidului Berlinului, în 1989, a fost culminarea acțiunilor de protest din estul Europei, a declarat Lammert, făcând referire la greve și la acțiuni de nesupunere civică din Republica Democrată Germană, din Polonia, România, țările baltice, Cehoslovacia, Ungaria și Bulgaria.

„Aceste mișcări au creat un mozaic care a contribuit la căderea Zidului Berlinului în 1989, când evenimentele au atins punctul de fierbere”, a spus Lammert.

Președintele Bundestagului a făcut aceste declarații cu ocazia ceremoniilor organizate în Germania la împlinirea a 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI, 25 DE ANI: 9 noiembrie 1989 – 9 noiembrie 2014. Ce făcea Angela Merkel când a căzut ZIDUL BERLINULUI

La demolarea Zidului Berlinului, în seara lui 9 noiembrie 1989, Angela Merkel, în prezent cancelarul Germaniei, se afla „ca în orice seară de joi” la saună, în Berlinul de Est, și visa să meargă să deguste stridii în Berlinul de Vest, relatează AFP.

„Cea mai puternică femeie din lume”, care conduce prima economie europeană de nouă ani, se livra uneia dintre activitățile preferate ale germanilor pe timpul iernii. „Joia mergeam întoteauna la saună împreună cu o prietenă”, le-a povestit ea recent unor elevi brlinezi.

În acel moment, Merkel, care a crescut în fosta Republică Democratică Germană (RDG), este fizician la Academia de Științe din Berlinul de Est. În vârstă de 35 de ani și divorțată de primul soț, ea locuiește într-un apartament cu două camere și o bucătărie în cartierul Prenzlauer Berg de azi.

Înainte să se ducă la saună în acea seară, o sună pe mama ei, care locuiește la aproximativ 80 de kilometri de Berlin. Tocmai auzise că est-germanii sunt liberi să călătorească. Zidul este pe cale să fie demolat, dar, în acele câteva ore de confuzie, nimeni nu crede. „Nu am înțeles cu adevărat ceea ce se spunea”, a recunoscut conducătoarea conservatoare.
„O glumă” se spunea, la acel moment, în familia ei. Dacă Zidul va fi demolat într-o bună zi, Angela Merkel o va duce pe mama ei să „mănânce stridii la Kempinski”, un hotel de lux din Berlinul de Vest. La telefon, o avertizează „atenție, mamă, astăzi de întâmplă ceva”. Închide și pleacă la saună.

Iar în timp ce Angela Merkel savurează baia de aburi calzi, Istoria se accelerează. Se deschide primul punct de trecere între Est și Vest. Dopurile vinurilor spumante sar și este sărbătorit sfârșitul unei lumi divizate de la al Doilea Război Mondial.

În drum spre casă „am văzut oameni care se duceau” către punctul de trecere situat la doar câteva sute de metri distanță. „Nu voi uita niciodată asta. Era ora 22.30 sau 23.00 sau poate un pic mai târziu”, a spus ea.

„Eram singură, dar am urmat mulțimea (…) și, dintr-o dată, ne-am trezid în partea de vest a Berlinului”. Anonima Angela Merkel, care călătorise deja în vest, bea prima bere vest-germană într-un apartament pe ai cărui proprietari nu-i cunoaște. „Îmi amintesc că era o bere la canetă și nu eram obișnuită”.

În acea noapte istorică, ea se gândește că a doua zi merge la serviciu și se întoarce acasă.

Va renunța rapid la fizică și-și va începe cariera politică. Este aleasă încă din 1990 deputată a Uniunii Creștin-Democrate (CDU), condusă pe-atunci de cancelarul Reunificării Helmut Kohl. În ianuarie 1991 obține primul post ministerial.

Dar nu și-a împlinit niciodată visul. „Nu am fost niciodată să mănânc stridii la Kempinski împreună cu mama mea”, mărturisește ea.

CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI, 25 DE ANI: 9 noiembrie 1989 – 9 noiembrie 2014. Îndemnul lui Barack Obama

 Președintele american, Barack Obama, a îndemnat vineri lumea să-și amintească lecțiile de la căderea Zidului Berlinului, în urmă cu 25 de ani, în contextul în care „actele Rusiei împotriva Ucrainei” arată că mai există multe de făcut, relatează AFP.

Berlinul a lansat vineri celebrările cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la deschiderea Zidului, la 9 noiembrie 1989, care vor culmina duminică cu o mare sărbătoare pentru marcarea acestui eveniment istoric, preludiul Reunificării germane 11 luni mai târziu.

„La fel ca mulți alți americani, nu voi uita niciodată scenele cu locuitorii din Berlinul de Est care au ieșit curajos în stradă (…) făcând să cadă acest zid care, pentru atât de mult timp, i-a separat de familiile, prietenii lor și lumea liberă”, a afirmat președintele american.

„Acum, după 25 de ani, celebrăm progresul făcut posibil de evenimentele din această noapte de noiembrie”, a adăugat el.

În opinia președintelui american Europa este în prezent „mai integrată, mai prosperă și mai sigură”.

„Dar, amintindu-ne de actele Rusiei împotriva Ucrainei, constatăm că mai avem multe de făcut pentru a realiza pe deplin viziunea noastră comună a unei Europe unite, libere și în pace”, a adăugat Obama.

Germania marchează duminică 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, iar cu această ocazie este prevăzută o ceremonie la care sunt așteptați să participe Angela Merkel, Mihail Gorbaciov, președintele Parlamentului European, Martin Schulz, și fostul lider al sindicatului polonez Solidaritatea, Lech Walesa.

Întrevederea intervine în condițiile în care Rusia și Occidentul se confruntă cu cea mai gravă criză de la sfârșitul Războiului Rece, pe fondul conflictului din Ucraina.

CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI, 25 DE ANI: 9 noiembrie 1989 – 9 noiembrie 2014. Weekend de sărbătoare la BERLIN

Berlinul continua sâmbătă festivitățile de sărbătorire a 25 de ani de la demolarea Zidului, pe 9 noiembrie 1989, culminând duminică printr-o mare „sărbătoare populară” care va marca evenimentul istoric ce anunța Reunificarea Germaniei 11 luni mai târziu, relatează AFP.
Primarul social-democrat al orașului Klaus Wowereit a inaugurat vineri seara instalarea a aproape 6.900 de baloane luminoase care, pe o distanță de aproximativ 15 kilometri, „simbolizează (…) urma Zidului” care a tăiat Berlinul în două, a spus el, după care a aprins o secțiune pe unul dintre podurile peste Spree.

Atunci când vor fi eliberate duminică seara către cer, pe fundalul Odei Bucuriei a lui Ludwig van Beethoven, imnul Uniunii Europene (UE), aceste baloane vor oferi „ocazia demolării Zidului a doua oară”, a spus Wowereit, aducând un omagiu „persoanelor ucise doar pentru că voiau să treacă acest Zid”. „Această a 25-a aniversare este de asemenea o zi de comemorare a victimelor regimului din (fosta Republică Democratică Germană) RDG”, a adăugat el.

În paralel, laureatul Premiului Nobel pentru Pace Mihail Gorbaciov, în vârstă de 83 de ani, se află în vizită la Berlin, unde este creditat cu un rol major în Reunificarea Germaniei. „Ar trebui să medităm la lecțiile trecutului”, a declarat el într-o vizită la Checkpoint Charlie, unul dintre punctele de control emblematice, între sectoarele american și sovietic.

Ultimul lider URSS, care urmează să participe sâmbătă la o dezbatere despre reintensificarea recentă a tensiunilor dintre Occident și Rusia și să o întâlnească luni pe Angela Merkel, a insistat asupra importanței relațiilor germano-ruse. „Atât timp cât sunt bune, totul merge bine și nu doar pentru cele două popoare”, a spus Gorbaciov.

Președintele american Barack Obama, de asemenea laureat Nobel, a îndemnat lumea să nu uite lecția demolării Zidului Berlinului, în contextul în care „acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei” arată că mai este un drum lung de parcurs.

„O zi istorică”

Membri din Bundestag (Camera inferioară a Parlamentului) s-au succedat vineri dimineața la tribună pentru a-și evoca amintirile personale.

„Ziua în care Zidul a căzut” este o zi „istorică” pentru poporul german, a declarat deputata conservatoare din cadrul Uniunii Creștin-Sociale (CSU) Gerda Hasselfeldt, amintind că acest eveniment a avut loc fără să fie vărsată vreo picătură de sânge sau să se tragă vreun foc de armă.

O polemică a avut loc între cântărețul și fostul disident german Wolf Biermann, căruia RDG i-a retras cetățenia în 1976, și deputați din cadrul Die Linke, un partid creat în 2007 de către foști comuniști din Germania de Est, plecați din Partidul Social-Democrat (SPD). Apostrofat în timp ce cânta, Biermann, în vârstă de 77 de ani, a replicat că această formațiune este doar „reziduul mizerabil a ceea, din fericire, este trecut”.

Festivitățile vor atinge punctul maxim duminică seara la Poarta Brandeburg, simbolul împărțirii Berlinului iar ulterior al unității orașului, unde va avea loc o „sărbătoare publică” uriașă.

Presa scrie că aproximativ două miliane de vizitatori sunt așteptați în capitala germană în weekend. O grevă fără precedent la căile ferate, care amenința sărbătoarea, se va încheia mai devreme decât era planficat, sâmbătă la ora locală 18.00 (19.00, ora României).

Orchestra Staatskapelle, sub bagheta dirijorului israeliano-argentinian Daniel Barenboim, va da semnalul de începere, duminică la prânz, a acestei sărbători.

Artiști contemporani vor participa la eveniment, iar la ora locală 18.00 (19.00, ora României) va fi adus un omagiu „victimelor Zidului”, ucise în timp ce încercau să-l treacă.

„Heroes”

Alți artiști vor participa la eveniment duminică seara, inclusiv veteranul rockului german Udo Lindenberg, autorul, în 1983, al „Sonderzug nach Pankow” („Tren special către Pankow”, numele unui cartier din Berlinul de Est), în care îl vizează pe ultimul lider est-german Erich Honecker pentru că nu l-a lăsat să cânte în fosta RDG.
Britancul Peter Gabriel, fost cântăreț și fondatorul trupei Genesis, va interpreta „Heroes”, înregistrat în 1977 lângă Zid de către David Bowie, care trăia în Berlinul de Vest.

Foști disidenți ai fostului regim comunist est-german, invitați la eveniment, își vor povesti amintirile din seara lui 9 noiembrie 1989.

Merkel, care a crescut în fosta RDG și locuia în Berlinul de Est în 1989, urmează să inaugureze duminică dimineața noua expoziție permanentă Memorialul Zidului, după ce va asista sâmbătă seara la un concert în sala Berliner Ensemble.

„Zidul rușinii” în Vest, „protecția antifascistă” în Est, construcția cu o lungime de peste 150 de kilometri a fost ridicată în 1961 de către RDG. Victimă a „perestroikăi” lui Gorbaciov, el a cedat, sub presiunea sutelor de mii de manifestanți, 28 de ani mai târziu, pe 9 noiembrie 1989.

La 3 octombrie 1990 avea loc oficial Reunificarea Germaniei.

CĂDEREA ZIDULUI BERLINULUI, 25 DE ANI: 9 noiembrie 1989 – 9 noiembrie 2014. Mesajul lui Francois Hollande

Căderea Zidului Berlinului, eveniment de la care duminică se marchează 25 de ani, este o moștenire care îi obligă pe francezi, germani și restul europenilor, apreciază președintele francez François Hollande, într-un articol apărut sâmbătă în ediția specială a publicației Bild, scrie Agerpres.

”După 25 de ani, căderea Zidului este o moștenire comună care ne obligă — francezi, germani și europeni — întrucât observăm că pacea și securitatea devin din nou o provocare, inclusiv la frontierele Uniunii Europene și întrucât unii, chiar în interiorul societăților noastre, ar vrea să ridice ziduri pentru a ne diviza”, scrie șeful statului francez.

Hollande mărturisește, în articolul din Bild, că aidoma milioanelor de francezi, la 9 noiembrie 1989 a ”împărtășit fără rezerve bucuria infinită a poporului german”.

El subliniază că moștenirea reprezentată de căderea Zidului Berlinului îi obligă în special pe francezi și germani să adopte inițiative pentru aprofundarea proiectului european și, înainte de toate, pentru a relansa creșterea economică de care continentul european are atât de mare nevoie.

Ceremoniile de la Berlin cu ocazia marcării a 25 de ani de la căderea Zidului vor culmina duminică, 9 noiembrie, cu o mare ”sărbătoare populară”. Căderea Zidului Berlinului, la 9 noiembrie 1989, a fost urmată după 11 luni de reunificarea Germaniei.