Cazul Bodnariu A EXPLODAT în această dimineață: nimeni nu își poate explica DECIZIA ȘOCANTĂ. Mii de oameni au ieșit în stradă

Presa din România nu a fost singura care a preluat subiectul ce a dat naștere unor îndelungi dezbateri televizate și ample proteste de stradă în întreaga țară. Cea mai recentă reacție a venit din partea postului de televiziune britanic BBC, care a difuzat un documentar exhaustiv, pe 14 aprilie, pe site-ul său, despre acest caz.

În introducerea materialului, BBC notează efectele pe care drama familiei Bodnariu le-a avut în întreaga lume.

„Cazul tânărului cuplu din Norvegia, ai cărui copii au fost luați de statul norvegian, a alimentat îngrijorări crescânde atât în plan intern, cât și internațional cu privire la practicile din domeniul protecției copilului. Protestatari din întreaga lume, în frunte cu specialiști norvegieni de top, susțin că lucrătorii sociali se grăbesc, adesea, să separe copiii de familiile lor, având o motivare la bază incompletă, mai ales când este vorba de imigranți”, notează BBC.

Prestigioasa instituție media britanică face o trecere în revistă a evenimentelor care s-au succedat din momentul în care familiei Bodnariu i-au fost luați cei cinci copii.

„Viața lui Ruth și Marius avea să fie distrusă brusc, într-o zi de luni, după-amiaza, în luna noiembrie a anului trecut, când două mașini negre au sosit la ferma unde aceștia locuiesc. Cei doi băieți ai lor, în vârstă de cinci și doi ani, alături de fratele lor mai mic, de doar trei luni, se aflau în sufrageria lor mare și luminoasă. Ruth aștepta să sosească autobuzul școlar, care trebuia să le aducă pe cele două fiice ale sale, în vârstă de opt și zece ani. În acea luni, însă, autobuzul nu a mai venit. În schimb, Ruth a zărit cele două mașini negre și o femeie, coborând dintr-una, care era de la serviciul local de protecție a copilului, îndreptându-se spre locuința sa”, mai relatează BBC.

Mai departe, Ruth avea să fie chemată la secția de poliție pentru a fi interogată.

„Femeia de la serviciul local norvegian de protecție a copilului a înștiințat-o pe Ruth că una dintre mașinile negre îi luase cele două fiice, în regim de protecție urgentă și i-a solicitat să îi înmâneze și cei doi băieți. În ziua următoare, două mașini negre au venit din nou. Ambii părinți s-au gândit că totul fusese o mare eroare și că aveau să își primească înapoi copiii. Dar s-au înșelat. Patru polițiști au coborât din ele și le-au luat și bebelușul de doar trei luni”, mai povestește BBC.

Patru continente, mii de oameni în stradă

BBC întrerupe firul poveștii și menționează faptul că mii de oameni au luat parte la demonstrații, în mai multe țări, pentru susținerea celor doi părinți. Aceștia au acuzat Serviciul Pentru Protecția Copilului din Norvegia, cunoscut drept Barnevernet, că a răpit copiii familiei Bodnariu și că a mai practicat astfel de manevre și în alte cazuri. Însă, punctează cei de la BBC, povestea familiei Bodnariu nu este atât de simplă pe cât susținătorii săi o fac să pară. Marius Bodnariu și Ruth Bodnariu sunt suspectați că au aplicat copiilor lor corecții fizice, lucru interzis total prin lege în Norvegia.

Cu toate că Ruth a admis în fața echipei BBC, venită să o intervieveze pentru documentar, că și-a lovit copiii, aceasta a precizat că nu a făcut-o de fiecare dată când micuții făceau câte-o boacănă.

„Nu au găsit urme de violență, nimic de genul când au examinat medical copiii. Erau toți în regulă. Dar legea în Norvegia este foarte clară, până la ultimul detaliu: nu este permisă aplicarea de corecții fizice. Însă, noi nu am fost avertizați că este atât de strictă”, spune Ruth.

BBC nu a putut să ia un punct de vedere și din partea autorităților norvegiene

BBC notează că nu a putut să obțină mai multe informații de la Ruth și Marius, întrucât cei doi se află, încă, sub investigație, potrivit avocatului, care nu i-a permis echipei britanice să afle și alte detalii.

„A fost imposibil să aflăm și punctul de vedere al autorităților pentru că Serviciul Pentru Protecția Copilului din Norvegia nu discută cazuri individuale, pentru a proteja confidențialitatea copiilor”, menționează BBC.

Pe de altă parte, cei care îi susțin pe Ruth și Marius Bodnariu sunt îngrijorați nu doar de despărțirea părinților de copii, ci de ce a urmat pentru cei mici după intervenția autorităților norvegiene.

„Copiii au fost împărțiți între trei familii-surogat”, subliniază BBC.

Cei doi părinți au mărturisit, pentru BBC, că Barnevernet, inițial, le-a spus că va avea loc o întâlnire imediat după ce copiii au fost luați, pentru a discuta în ce condiții familia ar putea fi reunită. Însă, susțin aceștia, întrunirea cu autoritățile norvegiene, care a avut loc în cele din urmă, avea pregătită o altă agendă.

„Până la momentul întâlnirii, noi apelasem deja la consiliere familială pentru a fi pregătiți să reparăm orice era necesar de îndreptat. Însă, la momentul întrevederii, nici nu au vrut să se uite peste planul nostru. De fapt, ne-au spus că ne-au chemat la această întâlnire pentru a ne informa că vor intenta proces pentru a ne lua permanent copiii”, povestește Marius, citat de BBC.

Potrivit BBC, campania demarată în numele familiei Bodnariu a fost urmată de alte acțiuni în sprjinul familiilor de imigranți ai căror copii au fost luați de autoritățile norvegiene.

„Întreaga campanie, demarată în sprijinul celor doi părinți, a fost bine-susținută în România, țara unde Marius s-a născut, dar și de creștinii evanghelici din întreaga lume, pentru că soții Bodnariu sunt penticostali. Cei mai mulți dintre susținătorii acestora cred că soții Bodnariu sunt victimele discriminării pe criterii religioase și de naționalitate. De asemenea, au fost inițiate alte campanii în numele familiilor de imigranți care trec în Norvegia prin aceeași dramă ca soții Bodnariu”, mai notează BBC.

Un caz asemănător a condus la un conflict diplomatic major între Norvegia și Cehia

În acest context, BBC amintește de un caz asemănător, care a vizat o familie cehă, stabilită în Norvegia, ce a condus la un conflict diplomatic major între cele două țări. Președintele Cehiei, Milos Zeman, a acuzat lucrătorii sociali că se comportă asemenea naziștilor. Mai mult, militanți ai cauzei sociale au evidențiat alte situații în care familiilor norvegiene le-au fost luați copiii pe motive nerelevante, fără intenția de a găsi pentru aceștia soluții alternative, mai punctează BBC.

„Într-o scrisoare deschisă adresată în semn de protest Ministerului Copilului, 170 de specialiști norvegieni din domeniul protecției copilului – avocați, psihologi, experți în asistență socială – susțin că „Barnevernet este o organizație disfuncțională care face erori majore de judecată, ce atrag consecințe serioase””, mai punctează, în materialul său, BBC.

În susținerea acestei idei, BBC aduce mărturia unui psiholog, Einar Salvesen, de altfel unul dintre inițiatorii scrisorii deschise, care a fost adresată Ministerului Copilului din Norvegia: „Este o lipsă totală a ceea ce eu aș numi „factorul uman”. O lipsă de empatie…este mai mult o intervenție de tip polițienesc, menită să găsească ceva greșit”, susține psihologul, citat de BBC.

Toate aceastea în contextul în care, notează BBC, Norvegia s-a declarat mândră, de-a lungul timpului, de resursele sale în materie de protecție a copilului.

„În 1981, Norvegia a fost prima țară din lume care a introdus un oficial independent responsabil pentru protecția drepturilor copiilor. Din acel moment, ideea a fost implementată și de alte țări din Europa și nu numai. Serviciul Pentru Protecția Copilului din Norvegia, Barnevernet, insistă că în marea majoritate a cazurilor, când detectează că ceva nu este în regulă într-o familie, nu ia copiii imediat. Lucrează cu părinții pentru a rezolva problemele și a menține familia întreagă”, notează BBC.

Cu toate acestea, cifrele invocate de BBC, citând un raport al Ministerului Copiilor, Egalității și Incluziunii Sociale din Norvegia, spun altceva.

„Numărul copiilor și adolescenților, luați în grijă de către autoritățile norvegiene, a crescut cu 50% în intervalul 2008-2013. Asta în mare parte datorat șocului primit în 2005, când un băiat în vârstă de opt ani, Kristoffer, a fost omorât în bătaie de tatăl său. Cele mai multe cazuri, acum, nu implică practici violente parentale sau abuzuri pe seama consumului de alcool sau droguri. Cel mai des întâlnit motiv pentru care se emite un ordin de plasament este „lipsa abilităților parentale”, adaugă BBC.

Subsecretar de stat în Ministerul Copiilor: Părinții trebuie să cunoască legile norvegiene și să trăiască după ele

Kai-Morten Terning, subsecretar de stat în Ministerul Copiilor, Egalității și Incluziunii Sociale din Norvegia, susține că nu poate înțelege rațiunea pentru care au loc proteste internaționale împotriva țării sale și nu comentează cazul familiei Bodnariu sau alt caz, în mod particular. Întrebat, însă, dacă pedepsele aplicate prin corecții fizice moderate constituie un motiv suficient pentru a lua copiii unei familii, acesta a răspuns:

„Avem programe pentru părinți în vederea evitării recurgerii la altfel de pedepse aplicate copiilor. Părinții trebuie să cunoască legea și să trăiască după regulile ei în Norvegia, indiferent”, spune oficialul norvegian, citat de BBC.

În cele din urmă, după mai bine de patru luni, cel mai mic membru al familiei Bodnariu a fost returnat părinților, însă aceștia nu se așteaptă la alte modificări în planul autorităților, care să îi vizeze pe ceilalți patru copii, în perioada următoare, cel puțin nu până la audierea care va avea loc la sfârșitul lui Mai.

„Ne-ar plăcea să le explicăm situația (n.r – copiilor), însă nu putem să discutăm despre caz. Ei nu știu când ne luptăm cu adevărat cu noi înșine ca să nu ne arătăm sentimentele. Ni s-a spus să nu ne arătăm triști în fața lor, așa că încercăm să ne înăbușim lacrimile, cel puțin până când părăsim încăperea”, mai spune Ruth, potrivit BBC.

Doi miniștri din Norvegia: Cazul Bodnariu, o campanie împotriva țării noastre

Ultima reacție din partea oficilităților norvegiene a venit joi, 14 aprilie, când doi miniștri norvegieni au afirmat, într-un articol, că ceea ce se întâmplă cu cazul Bodnariu reprezintă „o campanie internațională împotriva Norvegiei”.

„Un caz de protecția copilului referitor la o familie norvegiano-română se află în mijlocul unei escaladante campanii internaționale împotriva Norvegiei”, se arată în articolul scris de cei doi miniștri norvegieni, remis Mediafax.

Solveig Horne, ministrul norvegian al Copiilor și Egalității, și Elisabeth Aspaker, ministrul norvegian al Afacerilor UE și SEE, au explicat în articol cum funcționează sistemul de protecție al copilului din Norvegia. Aceștia susțin că „presiunile din partea politicienilor naționali sau din partea persoanelor care duc campanii locale sau internaționale nu sunt luate în considerare într-un caz individual (de protecție a copilului)”.

Aceștia susțin că principalul obiectiv al Serviciilor de Protecția Copilului este de a ajuta copiii și familiile care au probleme.

„De fapt, majoritatea cazurilor reprezintă măsuri voluntare de asistență pentru copii și familii acasă, de exemplu sfaturi și îndrumare privind practicile parentale, grădiniță, consiliere, suport financiar”, se mai arată în articol.

Cu toate acestea, cei doi miniștri susțin că „există excepții de la regulă”.

„Uneori se poate să se decidă ca un copil să fie plasat în afara căminului parental, fie ca măsură de urgență, fie printr-un ordin de protecție. Numai un Comitet Regional de Protecție Socială sau Tribunalul pot emite un ordin de protecție, nu Serviciul de Protecția Copilului, pentru că ele sunt autorități decidente independente și imparțiale conduse de judecători. Un ordin de protecție poate fi emis dacă un copil a fost victima unei neglijențe grave, maltratare sau abuz. De asemenea, ordinul de protecție trebuie să fie necesar și în interesul superior al copilului. Convingerile religioase ale unei familii nu constituie niciodată motive valabile pentru luarea unui copil de lângă părinții săi, însă violența este un motiv. Pedeapsa corporală este ilegală în Norvegia”, au explicat miniștrii norvegieni.

Plasarea unui copil în afara căminului parental fără consimțământul părinților este o măsură de ultimă instanță, mai spun aceștia. Ei mai menționează faptul că un raport recent al Consiliului Europei arată că Norvegia este printre țările cu numărul cel mai mic de copii aflați în îngrijire alternativă.

Mai mult, miniștrii susțin că „în cazurile în care există ordin de protecție, părinții au dreptul la un proces în instanță, inclusiv la un avocat plătit de guvern, au dreptul să fie ascultați și dreptul de a contesta în instanță decizia Comitetului Regional de Protecție Socială. O dată pe an, părinții pot să solicite revocarea ordinului de protecție”.