Joia Mare, ziua în care a fost instituită Sfânta Împărtășanie și în care se vopsesc ouăle

După ce luni și marți, atenția creștinilor a fost concentrată asupra ultimelor învățături ale lui Iisus Hristos înainte de răstigire, iar miercuri, Mântuitorul a fost vândut fariseilor și cărturarilor pentru 30 de arginți, de către un apropiat al lui Iuda, care voia să-l ucidă (de aici miercuri fiind declarată zi de post, alături de vineri, ziua în care Iisus a fost răstignit), în Joia Mare sunt prăznuite patru lucruri: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtașaniei (Euharistia), rugăciunea din Grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucidă.

„Astăzi a fost spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pământul pe ape”, sunt cuvintele sunt rostite de preot încă din seara Sfintei Joi, când acesta iese din Altar purtând în spate Crucea lui Hristos, pe care o așează în biserică spre închinare.

Denia din Joia Mare este cunoscută și sub numele de Denia celor 12 Evanghelii, prin care se amintește istoria mântuirii, începând cu Cina cea de Taină și continuând cu prinderea Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, aducerea lui la arhiereii Ana și Caiafa, condamnarea de către Sinedriu, judecarea de către Pilat, batjocorirea, răstignirea, moartea și punerea sa în mormânt.

METEO Orașele din România în care plouă cu gheață de Revelion. Avertismentul meteorologilor Accuweather

05:00

CRĂCIUN Tradițiile de Crăciun care au rădăcini în religiile antice și cultele PĂGÂNE: De la brazi și Moș Crăciun la curcanul gătit

23:59

Joia Mare mai este numită Joia Neagră. În această zi, gospodinele vopsesc ouăle în roșu. Semnificația oului în creștinism este aceea a mormântului, a unui spațiu închis, care prin spargere lasă viața să iasă.

Etnologul Angela Paveliuc Olariu spune că Joia Mare este ziua încondeierii ouălor, ritual respectat în mai multe părți ale Moldovei.

Joia se face și pasca, din aluat cu brânză de oi și cu o cruce făcută tot din aluat. Această pască se duce la sfințit în noapte de Înviere.

Vinerea Mare este ultima dinaintea Sărbătorii de Paști, fiind cunoscută și ca ziua răstignirii sau Vinerea Seacă, pentru că, pentru mulți creștini, este zi de post negru, adică nu se mănâncă și nu se bea nimic toată ziua. În Vinerea Seacă se postește „până ies stelele pe cer”.

După o noapte de stat în închisoare, Hristos a fost dus vineri în curte și îmbrăcat într-o mantie roșie. Pilat l-a arătat poporului zicând: „Iată omul!” Mulțimea agitată de farisei și cărturari a început să strige ca ieșită din minți: «Răstignește-L, răstignește-L! Ia-L, ia-L și-L răstignește!». Ostașii l-au scos pe Iisus legat de mâini. Apostolii și ucenicii l-au lăsat și au fugit. Era lovit peste mâini, peste spate; pe cap i s-a pus o coroană de spini, în mână i-au dat o trestie și, după ce a îngenunchiat i-au strigau: „Bucură-Te, împăratul iudeilor!” Tras de funii printre loviri, cu Crucea-n spate, Iisus se îndreaptă spre Golgota.

În Vinerea Mare nu se mai slujește Sfânta Liturghie, în schimb seara se cântă Prohodul. La sfârșitul slujbei se înconjoară biserica cu Epitaful, pe sub care trec apoi toți credincioșii. Epitaful este o pânză de in, de catifea sau de mătase pe care este imprimată, brodată sau zugrăvită icoana înmormântării lui Hristos.

În Sâmbăta Mare se pregătește coșul de mers la Înviere, în care se pun din toate bucatele.

Hristos a trăit printre oameni doar 33 de ani. Moartea sa a fost extrem de violentă. A fost torturat și crucificat, dar a treia zi a Înviat.