Mândrii români ai lui Victor Ponta își explică de ce Iohannis este un pericol: „Una e să te nască mă-ta în altă țară, alta e să vii aici și iei cetățenie”

Pesediștii reuniți la Consiliul Național d la Craiova nu au prea multe să-i reproșeze prezidențiabilului Klaus Iohannis, dar știu sigur că nu îl pot vota pe acesta deoarece „nu este român”.

– „Nu are nume românesc”, sare ca ars un oltean pesedist.

– „Nu e de la noi din Olt”, aruncă o vorbă și olteanul cu mustață.

SPORT Conducerea lui Dinamo anunță TRANSFERURI după derby-ul cu Rapid: „Vom încerca să rezolvăm cât de repede putem”

09:51

ACTUALITATE Graba l-a dus la secție pe un brăilean. Nu a dat prioritate și a izbit în plin o autospecială a POLIȚIEI, care a ricoșat într-un stâlp

09:46

– „Nu e de la noi din țară, e provenit din altă țară, nu știu ce caută el să candideze la președinție”, completează olteanul știrb.

Pesedistul de rând continuă atacul la origini.

– „Una e să te nască mă-ta în altă țară, și alta e să vii aici și iei cetățenie. Nu e totuna”, se ridică nivelul privind originile.

– „E neamț. Noi știm dacă s-a născut sau nu în România? A spus el că s-a născut în România? N-a spus. Dacă spunea era altceva”, dezvoltă problema cetățeniei lui Iohannis pesedistul mustăcios.

Mândria de a fi român se simte la membrul PSD, votantul de nădejde al lui Victor Ponta.

– „Ce, românii nu sunt deștepți?”, se aruncă iar olteanul în luptă.

– „Nu e român, e străin, nouă ne trebuie românii noștri”, se umflă spiritul patriotic în pesedist.

– „Numai un român ne poate duce acolo unde merităm”, aruncă o vorbă din spate încă un roșu.

– „Nu avem și noi în țara noastră români deștepți?”, e infailibil pesedistul mustăcios.

Finalul e al doamnelor:

– „Iohannis are ajutor din afară, este susținut de multe fundații germane și ca român mai puțin cred că a demonstrat”, ne explică o delegată la Congres.

Întoarcerea la naționalismul hardcore. Ponta îl atacă pe Iohannis la etnie și religie

Cum să-l ataci pe Iohannis la religie și etnie, să fii înțeles de electorat, dar să nu te trezești cu vreo sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării? Victor Ponta a recurs la un truc oratoric: eu respect celelalte etnii și religii, dar să nu-mi spună mie nimeni că nu pot fii român și ortodox la mine în țară. De remarcat că, până acum, în afară de el însuși, nimeni nu i-a pus lui Victor Ponta în față o asemenea dilemă ricolă pentru anul 2014. Dar naționalismul anilor 1990 revine cu succes în discursul candidatului Ponta.

La Craiova, patriotismul și naționalismul au fost două nuanțe importante din discursul de lansare a candidaturii lui Ponta.

„M-am născut în această țară, am crescut aici, aici am familia, prietenii, aici m-au educat profesorii și nu îmi imaginez o viață în altă parte. Cred că obligația mea este de a-i face pe cei mai mulți dintre români să creadă că pot avea o șansă egală aici, nu trebuie să găsești o șansă de realizare în afara granițelor țării”, a spus Ponta.

El a introdus și o notă personală, făcând referire la faptul că mama și bunica sa trăiesc și vor trăi toată viața în România.

„Cred și vreau să fiu președintele acestei țări în care mama mea, bunica mea trăiesc și vor trăi toată viața și vreau ca toți părinții și toți bunicii noștri să poată să trăiască aici în România o viață decentă. Este țara în care familia, prietenii mei trăiesc și vreau ca toate familiile românilor să aibă un viitor în țară, și nu în străinătate. Este țara în care voi face tot ce ține de mine să-i conving pe copiii mei să rămână să trăiască și să-și realizeze aspirațiile și să devină oameni”, a mai spus Ponta.

«Aici este țara mea/ Și neamul meu cel românesc/ Aici eu să mor aș vrea/ Aici vreau eu să trăiesc»”

El a folosit, în încheiere, chiar și versurile unui cântec patriotic al lui Tudor Gheorghe – oltean get-beget – intitulat „Acolo este țara mea”.

„Aș avea nevoie, în încheiere, de Tudor Gheorghe, pentru că suntem la Craiova. Numai el ar putea să spună de o mie de ori mai bine decât mine: «Aici este țara mea/ Și neamul meu cel românesc/ Aici eu să mor aș vrea/ Aici vreau eu să trăiesc»”.

Un pilon important al discursului lui Ponta a fost de natură religioasă și a avut drept scop poziționarea față de această temă, care pare a fi o temă importantă a viitoarei campanii electorale, în perspectiva în care Klaus Iohannis va fi contracandidatul lui Ponta.

„Nu cred că un candidat la funcția de președinte al României are o problemă dacă nu este ortodox sau nu e de etnie română. Cred că are exact aceleași drepturi cu mine. Dar vreau un lucru și îl spun de fiecare dată: nu vreau să mă acuze nimeni sau să spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în țara mea. Așa m-am născut, așa o să mor, sunt mândru de asta, cred că trebuie să fiu respectat pentru acest lucru”, a spus Ponta.

El a mai făcut referire, în cadrul acestei teme a discursului, la peștera Sfântului Andrei, care este și ocrotitorul României, dar și la mănăstirea Putna, cea mai importantă ctitorie a lui Ștefan cel Mare.

„Știu cum arată peștera Sfântului Andrei, dacă vorbim despre originile noastre ca țară și ca neam creștin (…) Știu foarte bine cât mai trebuie să investim pentru a repara mănăstirea Putna”, a spus Ponta.

De amintit că prezidențiabilul Klaus Iohannis este român de etnie germană, născut la Sibiu, în 1959. Klaus Iohannis este luteran, adică protestant. Conform DEX, luteranismul este o doctrină a protestantismului german, întemeiată în sec. XVI de Martin Luther, care consideră esențial pentru mântuire numai credința și proclamă autoritatea exclusivă a Bibliei, recunoscând numai două Taine: Botezul și împărtășania.

(a contribuit Liviu Dădăcus [email protected])