MARIA GAETANA AGNESI. Călugărița care a studiat Bucla lui Agnesi. Se împlinesc 296 de ani de la nașterea savantei

MARIA GAETANA AGNESI, născută pe 16 mai 1718, la Milano, a fost o femeie-matematician, lingvist și filozof italiană. Ei i se atribuie scrierea primei cărți în care sunt tratate atât calculul diferențial, cât și cel integral. MARIA GAETANA AGNESI a luptat pentru emanciparea femeii și accesul ei la educație. În tinerețe, AGNESI și-a manifestat aptitudinile pentru limbi străine. MARIA GAETANA AGNESI a dezbătut cu numeroși oameni de știință probleme ca: propagarea luminii, transparența corpurilor, studiul geometric al curbelor.

Ulterior, MARIA GAETANA AGNESI s-a călugărit, intrând în ordinul Ordre des Soeurs Bleues, și și-a dedicat întreaga viață studiului matematicii. AGNESI a scris o lucrare despre calculul diferențial și integral pe care a publicat-o în 1748 și care ulterior a fost tradusă în engleză și franceză.

MARIA GAETANA AGNESI a studiat curba de ecuație carteziană, xy 2=a 2(a-x), care ulterior a fost numită Bucla lui AGNESI. Aceasta mai fusese studiată și de Fermat (1666) și Guido Grandi în 1703.

MESAJ Ilie Bolojan, URARE de Crăciun: „Sărbători în pace și liniște alături de cei dragi!”

19:55

ACTUALITATE Ireal! O tânără din județul Bacău a furat seiful părinților și s-a făcut nevăzută. A plecat cu 400.000 de euro

19:40

Din cauza faptului că era femeie, MARIA GAETANA AGNESI nu a fost admisă în cadrul Academiei Franceze, dar în schimb a intrat la cea italiană, care s-a dovedit mai liberală.

Spre sfârșitul vieții, ea s-a dedicat operelor de caritate, ajutând bătrânii și persoanele nevoiașe. A murit săracă într-un azil de bătrâni.

Viața MARIEI GAETANA AGNESI a fost descrisă de Paolo Frisi, într-o carte din 1799, și de Bianca Milesi-Mojon, în 1836.

AGNESI nu avea mai mult de 8 ani când a prezentat un discurs de o oră în latină în fața intelectualilor milanezi despre dreptul femeilor la educație. Din cauza studiului excesiv, ea s-a ales cu o boală misterioasă încă de la 12 ani, care se manifesta prin convulsii foarte puternice.

MARIA GAETANA AGNESI. Diverse portrete ale MARIEI GAETANA AGNESI

MARIA GAETANA AGNESI a scris două cărți, „Institutioni analitiche” (1748) și „Propositiones philosophies” (1783).

Bucla lui Agnesi (cunoscută și sub numele „cubica lui Agnesi”) este o curbă plană studiată pentru prima dată de MARIA GAETANA AGNESI ‎‎ în 1748, în lucrarea sa ”Instituzioni analitiche ad uso della gioventù italiana” (prima lucrare matematică scrisă de o femeie și care a rezistat timpului). Mai fusese studiată și de Fermat (1666) și Guido Grandi în 1703. Curba se obține astfel: se consideră dreapta OB care trece prin originea axelor de coordonate și intersectează cercul de rază a și centru (0, a) pe care se alege punctul de abscisă identică cu cea a punctului de intersecție a dreptelor OB și y=2a, iar ca ordonată identică cu cea a punctului de intersecție dintre OB și cerc.

Bucla lui Agnesi este cunoscută și sub numele de Vrăjitoarea lui Agnesi, deoarece o curbă cubică cunoscută în Italia ca Versiera, care a fost confundată cu versicra („vrajitoare”) și tradusă în engleză ca: „Vrăjitoarea lui Agnesi”:

MARIA GAETANA AGNESI. Google Doodle dedicat savantei

Astfel, noul logo al motorului de căutare online prezintă un portret al acesteia, precum și imaginea curbei de ecuație carteziene, care ulterior a devenit cunoscută drept bucla lui Agnesi. 

Google își schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.

MARIA GAETANA AGNESI, Oracolul celor 7 limbi

Agnesi a fost primul copil al unui înstărit negustor bogat de mătase care a pus-o în legatura cu cei mai buni profesori ai timpului. Era un copil căruia deja de la vârsta de 9 ani i s-a atribuit supranumele de „Poliglotte ambulante” sau „Oracolul celor șapte limbi”: pentru că vorbea fluent: latina, greaca, franceza, ebraica și câteva limbi orientale. A studiat geometria, analiza și filosofia. La 32 ani, a ajuns prima matematiciana prof. univ. elogiata la Bologna. A studiat secțiunile conice, a studiat curba y 2(2a – x) = a 3 , numita „bucla lui Agnesi”, pe care o găsim astazi și sub formele: x 2y =4a 2(2a-y) sau x 2y = a 2(a – y) .

La vârsta de 20 de ani a scris „Propositiones philosophicae” („teoremele filozofiei”) o serie de eseuri filozofice și istorice de inspirație newtoniană, bazate pe discuțiile avute cu cei care o vizitau la invitația tatălui ei. A fost publicată în 1738. Frecvent în scrierile ei se întâlnește tema educației femeii.

„Instituzioni analitiche ad uso della gioventù italiana” („institutii analitice pentru tinerii italieni-1748″), cea mai cunoscută lucrare a sa, în două mari volume a condiționat remarcabil o cuprinzătoare și sistematică tratare a algebrei și analizei, incluzând de asemenea și dezvoltarea integralelor și calculele diferențiale. Lucrarea scrisă de MARIA GAETANA AGNESI cuprinde trei mari capitole: în primul capitol se regăsește problema cantităților finite, problemele elementare de tangență, minim, maxim și a punctelor de inflexiune. Cel de-al doilea capitol se referă la analiza cantităților infinite și a calculelor integrale. Al treilea capitol expune metoda inversă a tangentelor și a ecuațiilor diferențiale. Lucrarea a constituit o bază pentru lucrările lui Euler, fiind apoi tradusă în limba engleză de Colson, prof. la Univ. din Cambridge și în limba franceză de către Autelmy, cu o notă de Bossut.

MARIA GAETANA AGNESI. Pe urmele Hypatiei
 
Hypatia s-a născut în Egipt, la Alexandria, în jurul anului 350 și a fost prima femeie matematician cunoscutăƒ în istorie. Pe lângă matematică, ea s-a interesat de astronomie și filozofie, fiind adepta teoriilor lui Platon și Aristotel. A fost ucisă de o mulțime creștină furioasă fie în anul 370, fie în 415. Nu se știe cu exactitate, iar dezbaterea cu privire la anul exact al decesului ei continuă.

MARIA GAETANA AGNESI a murit în luna mai 1799, probabil din cauza hidrotoraxului (acumulare de lichid în cavitatea pleurală). Aportul ei la dezvoltarea matematicii a fost considerabil, și asta nu doar din cauza faptului că Leibniz murise în 1716 și Newton în 1727, neavând practic contemporani de renume cu care să colaboreze, dar și pentru limbajul savant în care și-a scris operele. „Nu cunosc nici o lucrare de acest gen, care este mai clară, mai metodică sau mai cuprinzătoare decât „Instituzioni analitiche” a dumneavoastră. Nu există o asemenea operă în nici o oricare altă limbă care să poate ghida mai sigur, să-i conducă mai repede pe cei care doresc să avanseze în știința matematicii. Admir mai ales arta care vă aduce concluziile în conformitate cu metodele împrăștiate printre lucrările de geometrie și obținute prin metode atât de variate”, se arată într-un extras dintr-o scrisoare a Papei Benedict al XIV-lea către MARIA GAETANA AGNESI.

SILVIA CREANGĂ (1894 – 1952) – prima româncă doctor în matematică, influențată de MARIA GAETANA AGNESI

Exemplu de emancipare reprezentat de MARIA GAETANA AGNESI a influențat-o pe Silvia Creangă, prima femeie româncă doctor în matematici. Aceasta s-a născut la Adâncata – Dorohoi, fiind fiica cea mare a primarului localității, Luca Creangă (neavând niciun grad de rudenie cu scriitorul Ion Creangă (1837 – 1889) ). Școala primară o face la Piatra Neamț și apoi urmează (prin concurs ) Școala centrală de fete din Bucuresti cu profil modern ceea ce o va face să dea diferențe pentru liceul real la Liceul Național dinIași. Astfel în 1913 este bacalaureată pentru ambele secții liceale și se înscrie la Facultatea de Științe din Iași unde îi va avea ca profesori pe Vera Myller (1880 – 1970), Al. Myller (1879 – 1965) și V. Vâlcovici (1885 – 1970) care vor avea o mare influență asupra formării sale intelectuale.

În 1917 este licențiată în matematici și după promovarea examenului de capacitate pentru învățământul secundar va lucra ca profesoară la Liceul „Oltea Doamna” (1920 – 1944) contribuind la formarea altor matematiciene remarcabile (Florica Câmpan (n. 1906), Viorica Ionescu – Cazimir (n. 1919), Cabiria Andreian Cazacu (n. 1928)). În 1925 devine doctor în matematici cu teza „Direcții ciclifiabil conjugate. Curbe cu curbura normală constantă”, în fața unei comisii prezidatede Al. Myller și din care făcea parte și S. Sanielevici (1870 – 1963). Din 1944 până în1952 va preda la un liceu de fete din București și la alte licee bucureștene, unde a fost transferată. Nu a pătruns în învățământul superior, dar a format mulți renumiți profesori universitari printre care si fratele său, Ion Creangă (n. 1911), viitor rector al Universității ieșene. A elaborat 4 articole și o culegere de probleme.

Autor

Adrian Popa

Adrian Popa este Editor of the Day la Gandul.ro. Are 17 ani de experiență în presa centrală și a debutat ca jurnalist specializat pe economie/piețe financiare. Înainte de a ajunge la Grupul de ... vezi toate articolele

Autor

Mihai Schiau