Prima Zi a Primăverii. 20 martie, ziua cu trei evenimente astronomice: super-lună, echinocțiu și eclipsă

Prima Zi a Primăverii. Echinocțiul (numit și echinox) este momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Punctele de intersecție ale eclipticii (traiectoria mișcării aparente a Soarelui pe sfera cerească) cu ecuatorul ceresc se numesc puncte echinocțiale. Punctele echinocțiale își schimbă poziția pe ecliptică din cauza fenomenului de precesie.

Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică. Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Datorită faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0.

Al doilea echinocțiu al anului este momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal.

Termenul echinocțiu provine din latinul „æquinoctium”, prin combinarea lui æquus (egal) cu nox, noctis (noapte). Aceasta, pentru că la echinocțiu ziua și noaptea au durate egale.

Echinocțiul de primăvară (sau vernal) descrie echinocțiul de martie în emisfera nordică, în timp ce echinocțiul de septembrie pe cel din emisfera sudică.

Prima Zi a Primăverii. O zi cu trei evenimente astronomice

Echinocțiul de primăvară 2015, coincide cu Superluna și cu eclipsa de Soare. Trei evenimente astronomice rare – o eclipsă de Soare, o super-Lună și echinocțiul de primăvară – vor avea loc vineri, 20 martie.

Super-Luna – sau luna la perigeu – este un fenomen care apare atunci când Luna plină (sau Luna nouă) ajunge pe orbita sa la cea mai mică distanță față de Terra și apare mult mai mare decât în celelalte nopți. În general, se produc între trei și șase super-Luni pe an.

În 2015, vor fi șase super-Luni, iar două dintre acestea au avut loc deja. Următoarea va fi pe 20 martie, iar fenomenul va fi vizibil din nou în august, septembrie și octombrie.

Echinocțiul marchează acel moment din fiecare an când ziua și noaptea au durate egale, la jumătatea intervalului dintre ziua cea mai lungă și noaptea cea mai lungă dintr-un an. Momentul echinocțiului este marcat primăvara și toamna. Deși echinocțiul de pe 20 martie nu va avea niciun impact direct, ce poate fi resimțit, asupra felului în care va arăta eclipsa de Soare, el va contribui la marcarea unei zile foarte speciale, ce va consta în desfășurarea a trei evenimente astronomice rare într-un interval de câteva ore.

Pe 20 martie, axa Pământului va fi perpendiculară pe raza Soarelui – fenomen care se produce doar de două ori pe an, în timpul celor două echinocții. După aceea, axa Terrei va începe să se încline (în raport cu raza Soarelui, n.r.), făcând ca zilele să devină mai lungi în emisfera nordică. Echinocțiul a fost sărbătorit ca un moment al începutului și al reînnoirii, de numeroase culturi și civilizații, și este adeseori asociat cu Paștele creștin și Pesah (sărbătoare ebraică).

O eclipsă de Soare se produce atunci când Luna trece între Pământ și steaua sa, prin fața astrului. Văzut de pe Pământ, discul Lunii este de obicei mai mare decât cel al Soarelui și, dacă se interpune între privitor și astru, îi „blochează” lumina, aruncând o umbră corespunzătoare pe Terra.

Deși eclipsa solară de vineri – care în România va fi una parțială – nu va fi influențată de celelalte două momente astronomice, specialiștii în domeniu spun că se întâmplă destul de rar ca ele să se producă în aceeași zi.

Prima Zi a Primăverii. Când vor pica din nou cele trei evenimente în aceeași zi

Cele trei fenomene – echinocțiu, super-Lună și eclipsă solară – se vor produce din nou în aceeași zi, în acest secol, în anii 2053 și 2072.

Eclipsa parțială de Soare de vineri va începe în jurul orei 10.40, va avea maxima în jurul orei 11.56 și se va încheia la 13.05, cu o durată medie pentru România de două ore și 20 de minute. Acoperirea Soarelui de către Lună va varia în funcție de locul observației, fiind mai scăzută în sudul țării și mai ridicată în nord. Procentul de acoperire a Soarelui va fi situat între 40 și 55%, potrivit cifrelor furnizate de specialiștii Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București.

Prima Zi a Primăverii. Google marchează venirea primăverii printr-un Doodle

Google sărbătorește, vineri, echinocțiul de primăvară – prima zi de primăvară astronomică – printr-un logo special, cu o animație ce prezintă mai multe specii de flori, printre care lalele, garoafe și narcise. Animația realizată de Google cuprinde și o albină, imaginea putând fi distribuită pe rețelele de socializare, precum Facebook, Twitter și Google+, dar și pe e-mail.

Doodle-ul „Prima Zi a Primăverii”

Google își modifică frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalități.

Prima Zi a Primăverii. Datini și obiceiuri de echinocțiul de primăvară

În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu bețele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Tradițiile spirituale ale Echinocțiului de primăvară spun că orice forma de evoluție are trei etape distincte: creația, menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Conform tradiției creștine, Paștele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocțiu.

Oamenii recunosc echinocțiul de primăvară de mii de ani. Pentru multe civilizații antice evenimentul marca reîntoarcerea la belșug – adică hrana începea să fie procurată mai ușor. Mai mult, vechii egipteni au construit Sfinxul în așa fel încât acesta „privește” exact în punctul în care soarele răsare cu ocazia echinocțiului de primăvară. Totodată, prima zi de primăvară astronomică coincidea cu prima zi a anului persan și era marcată prin 13 zile de petreceri.

În cultură amerindiana se țineau ritualuri și dansuri în onoarea Soarelui. Indienii Sioux plantau în această zi un arbore ceremonial ce reprezenta o legătură între Cer și Pământ.

În fiecare an, în această zi sanctuarul de la Teotihuacan din Mexic este luat cu asalt de sute de turiști dornici să celebreze echinocțiul de primăvară.

PRIMA ZI A PRIMĂVERII. Sute de oameni s-au strâns în 2013 la ruinele Chichen Itza pentru echinocțiul de primăvară (Foto: EPA/Mediafax Foto)

Chinezii credeau că în ziua în care cade echinocțiul de primăvară ouăle (simboluri ale fertilității) pot să stea în echilibru, deoarece gravitația este egală în toate părțile. Știința a arătat că acest lucru nu este adevărat. 

Prima Zi a Primăverii. Ce spun astrologii

Astrologii susțin că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocțiului de primăvară totul se trezește la viață, tinde să iasă la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii.

Starea meditativă și contemplativă a Peștilor este acum înlocuită cu spontaneitatea și dorința de afirmare a Berbecului.

Prima Zi a Primăverii. 20 martie este și Ziua Internațională a Fericirii

Anul 2015 este cel de-al treilea an în care oamenii de pretutindeni celebrează ziua fericirii. Data a fost aleasă de Adunarea Generală a ONU, pe 12 iulie 2012. Astfel, în această zi, nimeni „nu are dreptul” să fie supărat sau nefericit.

Ziua Internațională a Fericirii a fost sărbătorită pentru prima dată în 2013, pe data de 20 martie. Decizia fost luată în 2012 de Organizația Națiunilor Unite (ONU).ONU speră ca inițiativa să încurajeze guvernele să ia în considerare starea de bine a cetățenilor și să nu își mai concentreze eforturile doar pe creșterea economică.

„Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale ființei umane”, arată Adunarea ONU în Rezoluția adoptată prin consens. Documentul cere celor 193 de țări membre să celebreze această zi „în manieră potrivită, în special prin activități educative” și să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor.

Prima Zi a Primăverii. Clasamentul fericirii în Europa

Cetățenii danezi recent pensionați sunt cei mai fericiți europeni, în timp ce la polul opus se află pensionarii bulgari cu vârste peste 75 de ani, arată un studiu Eurostat publicat vineri, de Ziua Internațională a Fericirii, potrivit căruia românii se află la mijlocul clasamentului.

În medie, gradul de mulțumire față de viață al europenilor este de 7,1 (pe o scară de la 0 la 10), arată sondajul Eurostat. Cei mai mulțumiți sunt cetățenii din statele nordice, cu o medie de 8,0 în Danemarca, Finlanda și Suedia, urmate de Olanda și Austria cu o medie de 7,8.

Pe ultimul loc se află cetățenii din Bulgaria (4,8), precedați de cei din Grecia, Cipru, Ungaria și Portugalia (6,2).
Românii se numără printre europenii destul de mulțumiți de viața lor, cu o medie de 7,2, clasându-se imediat după germani, polonezi și britanici (toți cu o medie de 7,3), dar înaintea francezilor (7,0), spaniolilor (6,9), italianilor (6,7) sau cetățenilor din țările baltice. Dintre români, cei mai mulțumiți sunt tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani, iar pe măsură ce înaintează în vârstă, gradul lor de mulțumire scade, ajungând la 6,2 în cazul persoanelor de peste 75 de ani.
Tinerii tind să fie în general mai mulțumiți de viață decât vârstnicii, cu o medie de 7,6 la nivelul populației europene cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani. La popul opus se află vârstnicii de peste 75 de ani, cu o medie de 6,8 la nivelul Uniunii Europene. Pe ultimul loc în acest clasament se află bătrânii bulgari, cu o medie de 3,8.

Mulțumirea față de viață tinde să descrească pe măsura înaintării în vârstă. Excepție de la această tendință face grupa de vârstă 65-74 de ani, care reprezintă persoanele recent pensionate.

Venitul nu este factor foarte important în evaluarea fericirii, astfel că cea mai mare rată a mulțumirii față de viață în UE se regăsește în rândul populației cu o stare de sănătate bună (7,9). Factorii precum situația financiară (7,5), relațiile sociale (7,2) par să fie semnificativi, dar nu la fel de importanți ca sănătatea.

O altă concluzie a acestui studiu arată că nu există diferențe majore în funcție de gen. Media bărbaților mulțumiți de viață este de 7,1, iar a femeilor de 7,0.