Scenariul pe care Klaus Iohannis nu l-a anticipat. Teologul Michel Kubler vorbește, la Interviurile Gândul, despre cei care „se vor îndepărta primii” de președinte

Teologul francez Michel Kubler explică într-un interviu acordat gândul cine sunt cei care se vor îndepărta primii de Klaus Iohannis. Kubler vorbește despre rolul pe care religia l-a avut în căderea comunismului, subliniind că „reprezentanții religiilor trebuie să fie atenți la erodarea credinței pentru că e mai subtilă”. În context el, el arată că cei care l-au votat pe Iohannis sunt cei care „practică cel mai puțin religia”, ei fiind „primii care se vor îndepărta de el”.

„A avut sigur un rol religia în căderea comunismului. Nu numai religia, dar este evident că unii dintre artizanii căderii comunismului au fost reprezentanții credinței, inclusiv Papa Ioan Paul al II-lea. Nu pot să spun că Papa a dărâmat comunismul, dar a fost o figură care a întruchipat rezistența morală și spirituală. Și iată că după 25 de ani, credința este nechimbată. Există lucruri care au dispărut, dar nu au un impact atât de mare cum credeam noi. E doar o eroziune. Cred că reprezentanții religiilor trebuie să fie atenți la erodarea credinței pentru că e mai subtilă. De exemplu, cei care l-au votat pe președintele Iohannis, și asta e doar o constatare sociologică, ei vor fi primii care se vor îndepărta de el. Categoriile sociale care l-au votat pe Iohannis sunt cele care practică cel mai puțin religia: tinerii, cei cu instruire superioară și cei care locuiesc la orașe. În sondajele de la alegeri oamenii erau întrebați dacă credeți că va ajunge președinte cineva care nu era ortodox, se făcea apel la fibra națională și am crezut că lupta lui Iohannis este pierdută. Faptul că Iohannis a câștigat mi se pare că aduce o schimbare. Mi se pare că România își poate construi viitorul fără să se raporteze la credință, la religie. Nu au votat cu un lutheran împotriva unui ortodox”, a spus teologul.

După cinci ani în România, Michel Kubler spune că „poporul român are o tendință naturală de a fi un popor religios”, iar acest lucru a fost determinant pentru „salvarea creștinismului” în epoca comunistă.

„În mod providențial, poporul român a reușit să-și păstreze credința deși era interzis acest lucru în perioada comunistă. Dar patrimoniul genetic al românilor a depășit interdicția și le-a permis românilor să-și păstreze credința și ritualurile și așa s-a salvat creștinismul în România”, a spus teologul. 

CITIȚI AICI INTERVIUL INTEGRAL