SELMA LAGERLÖF. Doodle pentru SELMA LAGERLÖF, la 155 de ani de la naștere

SELMA LAGERLÖF, scriitoarea suedeză devenită prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură, este sărbătorită de Google printr-un Doodle, la 155 de ani de la naștere.

SELMA LAGERLÖF s-a născut pe 20 noiembrie 1858, la Varmland, în Suedia. Opera lui SELMA LAGERLÖF, care a fost de asemenea și prima femeie membră a Academiei Suedeze, posedă puternice tendințe moral-educative, cultivând trecutul legendar, conservarea valorilor și a tradiției. SELMA LAGERLÖF a scris romane-epopei, pline de fantezie și lirism, cu rezonanțe din vechile legende scandinave.

SELMA LAGERLÖF Google Doodle

De asemenea, SELMA LAGERLÖF a scris proză pentru copii, îmbinând date geografice, istorice și culturale. De altfel, Google Doodle-ul pentru SELMA LAGERLÖF este inspirat tocmai din operele sale pentru copii.

SELMA LAGERLÖF s-a născut într-o familie în care tatăl, locotenentul Lagerlöf, era vesel, activ, sociabil, cu o fantezie bogată, plăcându-i să cânte și să se joace cu copii, iar mama era serioasă, muncitoare, înțeleaptă și avea o adâncă înțelegere pentru problemele sufletești ale celorlalți. Când SELMA LAGERLÖF avea trei ani, s-a trezit într-o dimineață cu un picior paralizat, maladie de care nu s-a vindecat complet niciodată. Din acest motiv, SELMA LAGERLÖF nu a frecventat cursurile unei școli, ci a învățat acasă.

De mică, SELMA LAGERLÖF a citit mult, cărți de aventuri pline de fantezie, O mie și una de nopți, cărțile lui Walter Scott, povestirile lui Andersen. Încă de la 15 ani, SELMA LAGERLÖF a început să scrie versuri și și-a propus să devină scriitoare. Dorința de a îmbunătăți situația materială precară a familiei a determinat-o pe SELMA LAGERLÖF să plece la Stockholm, în 1881, unde a urmat un an cursurile unui liceu pentru fete și trei ani cursurile Școlii pedagogice. Din 1885 până în 1895, SELMA LAGERLÖF a fost învățătoare într-o școală de fete la Landskrona.

SELMA LAGERLÖF. Prima carte a lui SELMA LAGERLÖF, desființată de majoritatea recenzorilor

În această perioadă, SELMA LAGERLÖF a scris „Gösta Berlings saga” (1891). Cartea a fost primită foarte rece de critică. Acest lucru se explică prin faptul că, în timp ce scria cartea, SELMA LAGERLÖF a simțit că nu se poate încadra în canoanele literare ale epocii, povestirile ei, atât de intim legate de copilărie și de adolescență, având nevoie de o libertate de expresie asemănătoare cu aceea a legendelor populare. Abia la doi ani după apariția acestui eșec literar, un traducător danez a tradus cartea în daneză și astfel „Gösta Berlings” a ajuns pe masa de lucru a lui Georg Brandes, cel mai autorizat critic literar din vremea sa. Recenzia favorabilă a acestuia a adus consacrarea definitivă a cărții lui SELMA LAGERLÖF.

În 1894, SELMA LAGERLÖF a întâlnit-o pe Sophie Elkan, cu care a avut o relație foarte apropiată, complicată ulterior din cauza geloziei prietenei ei pe asistenta Valborg Olander. SELMA LAGERLÖF a fost prietenă cu scriitoarea germană de origine evreiască Nelly Sachs și, cu puțin timp înainte de moartea sa în 1940, intervine la Familia Regală suedeză pentru a o salva pe aceasta și pe mama acesteia din Germania nazistă (1939).

SELMA LAGERLÖF, în diferite etape ale vieții sale

În 1909, la vârsta de 51 de ani, SELMA LAGERLÖF a devenit prima femeie care a primit Premiul Nobel pentru Literatură. În 1919, SELMA LAGERLÖF a vândut drepturile de ecranizare pentru toate lucrările sale, inclusiv cele nepublicate, către Teatrul Cinematografic Suedez, rezultând numeroase ecranizări, începând din Era filmului mut. 

În opera lui SELMA LAGERLÖF predomină povestirea, legenda. Din motive didactice, SELMA LAGERLÖF a continuat scriind o carte de lecturi geografice despre Suedia, plină de amintiri istorice și de descrieri exacte ale pământului suedez. Micii sau marii cititori ai acestei cărți nici nu-și imaginează că a fost scrisă pentru școala elementară. Cartea, „Nils Holgersson underbara resa genom Sverige” (Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia) (1907), a fost tradusă în foarte multe limbi și este cea mai cunoscută lucrare a lui SELMA LAGERLÖF.

Pentru deosebitele ei merite, SELMA LAGERLÖF a primit titlul de Doctor Honoris Causa și a devenit membru al Academiei Suedeze (1914). SELMA LAGERLÖF a decedat în 1940.

SELMA LAGERLÖF: Cultura este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ce-ai învățat

SELMA LAGERLÖF este autoarea mai multor citate care au rămas în istorie.

SELMA LAGERLÖF: „Mai mulți mor în fugă decât în luptă”

SELMA LAGERLÖF: „Cultura este ceea ce rămâne după ce ai uitat tot ce-ai învățat”

SELMA LAGERLÖF: „Cine este de neînvins fără resemnare și cine e sigur de izbândă fără răbdare?”

SELMA LAGERLÖF. Una dintre cărțile lui SELMA LAGERLÖF, considerată „cea mai frumoasă carte de Crăciun”

„Carte de Crăciun” de SELMA LAGERLÖF, apărută în 2011la Editura Humanitas, te îndeamnă să dai în mintea copiilor și-n vraja lecturii, indiferent că ai 7 ani sau 77, scrie Ziarul Financiar. Antologia făcută de Liliana Donose Samuelsson, traducătoare pasionată din suedeză, reunește povestiri ale lui SELMA LAGERLÖF, din multe volume, una mai surprinzătoare ca alta, și merită lăudată: o minunăție cu ilustrații magice de Ikon Wikland, de așezat sub Pomul de Crăciun, ca să fie apoi citită în familie, de cei mari și de cei mici împreună.

Prima povestire, care dă și titlul cărții lui SELMA LAGERLÖF, descrie atmosfera sărbătorii de Crăciun, pregătirile și momentul așteptat, surpriza darurilor. Darul cel râvnit este precedat de altele ce o invită pe fetiță să capete pricepere la cusut. Iar darul multașteptat, o carte, întâi stârnește bucurie și apoi întristare, o intrigă și apoi o provoacă. Dacă vreți să aflați de ce, poftiți și o citiți, ca să știți ce să dăruiți copiilor!

Cele mai impresionante povestiri din cartea lui SELMA LAGERLÖF au ca temă chiar noaptea nașterii pruncului Iisus. Una se numește „Noaptea sfântă” și scriitoarea își omagiază aici bunica pierdută când avea 5 ani, de la ea a auzit povestea ciobanului arțăgos care se miră de bărbatul străin venit să-i ceară puțin foc: dulăii nu-l vatămă, oile nu fug de el, bâta nu-l doboară și jăraticul nu-i arde mâinile. Ciobanul îl urmărește până la peștera unde își adăpostise soția și copilul, i se face milă și-i dă o blană de oaie, iar bunătatea îi deschide ochii și vede miracolul.

Altă povestire scrisă de SELMA LAGERLÖF, „Pacea Domnului”, narează o întâmplare ce arată gravitatea și profunzimea omului nordic. Stăpânul celui mai bogat domeniu din ținut pornește în seara de Ajun să caute nuiele de mesteacăn pentru saună, dar începe viscolul și se rătăcește în pădure. Își găsește refugiul în vizuina unui urs. Întors nevătămat acasă, omul pornește vânătoarea în ziua de Crăciun, vânatul țintit este chiar ursul ce-l îngăduise în vizuina lui. Și iarăși vine îndemnul de a citi textul pentru a afla ce a pățin nesăbuitul stăpân și ce au înțeles soția și fiul lui din toată întâmplarea…

Povestirile scrise de SELMA LAGERLÖF pornesc de la Biblie, dar abundă în detalii din mitologia nordică. „Dimineața de Crăciun” cuprinde o descriere a drumului nocturn făcut de Jan Andersson și soția lui Kattrina, împreună cu alți vecini, ca să ajungă devreme la biserică. Soții o duc cu ei și pe fetița de un an și patru luni, iar tatăl cercetează grijuliu pădurea și observă că în locul brazilor străvechi acoperiți de zăpadă se piteau spiriduși cu ochi pătrunzători sub căciulile albe, cu gheare lungi și ascuțite ieșind din mănușile de nea. Doar cântecul psalmilor îi îndepărtează…

Multe povestiri ale lui SELMA LAGERLÖF îl învăluie pe cititor în falduri fabuloase. „Dumnezeu și Sfântul Petru” pune în balanță dragostea fiului față de mama sortită iadului și răul ce nu dispare din sufletul păcătoasei, nici după ce a cunoscut suferința, așa că salvarea ei este imposibilă cu toată bunăvoința Domnului. „Fuga în Egipt” narează cunoscutul episod din perspectiva palmierului la umbra căruia poposesc Iosif și Maria cu pruncul Iisus.

Întâmplările biblice compun urzeala pe care SELMA LAGERLÖF țese covoare fermecate. Povestea turnului Babel oferă doar un pretext în „Prințesa din Babilon” pentru a tâlcui ponoasele răsfățului, atât pentru copii, cât și pentru părinți. Povestirea „În Nazaret” îi înfățișează pe Iisus și Iuda copii făurind păsărele din lut. „Mărăcinarul cu gât roșu” seamănă cu o tolbă cu legende ale feluritelor vietăți, cea a mărăcinarului leagă una din zilele Facerii de ziua Răstignirii.

Volumul ne reamintește o scriitoare extraordinară, SELMA LAGERLÖF, prima femeie distinsă cu Premiul Nobel și primită în Academia suedeză.