Prima pagină » Mini » Sfânta Maria Mică – tradiții, obiceiuri, superstiții. Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, prima sărbătoare din anul nou bisericesc

Sfânta Maria Mică – tradiții, obiceiuri, superstiții. Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, prima sărbătoare din anul nou bisericesc

Sfânta Maria Mică - tradiții, obiceiuri, superstiții. Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, prima sărbătoare din anul nou bisericesc
Sfânta Maria Mică - tradiții, obiceiuri, superstiții. Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, prăznuită pe 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din noul an bisericesc

Sfânta Maria Mică, Nașterea Maicii Domnului – tradiții, obiceiuri, superstiții. Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea și copilăria Fecioarei Maria. Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaș al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoțească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendență: împărătească și preoțească.

Pentru că nu aveau copii, ceea ce era considerat un blestem din partea lui Dumnezeu, Ioachim și Ana au început să fie ironizați și batjocoriți de oameni. Și totuși, Ioachim și Ana nu s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, nici nu au renunțat la viața lor virtuoasă, rugându-se în continuare și nădăjduind în bunătatea lui Dumnezeu.

Tradiția spune că, în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat în public jertfa lor, numindu-i blestemați. Întristați, cei doi părinți s-au îndreptat spre casa lor din Seforis și au hotărât să se retragă fiecare pentru post și rugăciune. Ioachim a zis către soția sa Ana: „Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiți de Dumnezeu. Iată, eu mă duc la munte și acolo voi posti și mă voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi și ne va da nouă un copil”. Ana a început să se roage lui Dumnezeu cu durere și cu multe lacrimi, zicând: „Doamne, Atotțiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul și pământul și toate câte se văd; Cela ce ai zis făpturilor Tale să trăiască și să se înmulțească; Cela ce ai binecuvântat pe Sarra, femeia lui Avraam și a născut pe Isaac la bătrânețe și ai dăruit Anei fiu, de a născut pe Samuel proorocul, dă-mi și mie roada pântecelui meu și nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naște fiu, sau fiică, îl voi închina Ție cu toată inima și-l voi da să slujească în biserica slavei Tale”.

Îngerul Gavriil s-a arătat fiecăruia, spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea și că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale și că va fi un vas ales lui Dumnezeu.

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mică

Nașterea Maicii Domnului, cunoscută ca „Sfânta Maria Mică”, marchează hotarul astronomic dintre vară și toamnă. De asemenea, sărbatoarea anunță începutul unor activități specifice, precum culegerea unor plante și fructe tămăduitoare, bătutul nucilor, culesul viilor, semănatul grâului, orzului și secarei de toamnă.

Potrivit tradiției populare, la sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, ca de altfel ca la orice mare praznic, nu se fac treburi gospodărești, nu se spală rufe, nu se face curățenie în casă, ca să nu se atragă răul.

În popor se spune că în această zi vor fi ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar și a celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naștere ușoară. Și cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului, ca să-și găsească perechea potrivită.

În această zi, credincioșii țin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei Maria și împart din fructele toamnei pentru morți.

Biserici și mănăstiri cu hramul Nașterii Maicii Domnului
Multe biserici și mănăstiri din țară își sărbătoresc hramul de Sfânta Marie Mică, printre care Mănăstirea Sămurcășești din comuna Ciorogârla, județul Ilfov, Mănăstirea Pissiota din comuna Poenarii Burchii, județul Prahova și Mănăstirea Christiana din Capitală, care păstrează ca al treilea hram acest praznic. Una dintre cele mai vechi biserici din București, care se află pe strada Trei Scaune, are și ea ca hram Nașterea Maicii Domnului, alături de alte locașuri de cult din Capitală.

În Arhiepiscopia Iașilor, mâine își prăznuiesc hramul 82 de parohii și cinci mănăstiri – Hadâmbu, Sihăstria, Vorona, Tazlău și Dumbrăvele. În Iași, cel mai cunoscut locaș de cult închinat Nașterii Maicii Domnului este Biserica Tălpari.

În sudul Moldovei, în Episcopia Dunării de Jos, luni va fi hramul Mănăstirii Cudalbi (Gologanu), din județul Galați.

De ziua Nașterii Maicii Domnului, preoții și credincioșii din toate bisericile din Patriarhia Română se vor ruga pentru pace în lume, întrucât tot mai multe sunt zonele de conflict, a spus patriarhul Daniel într-un mesaj adresat tinerilor ortodocși.

Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) și Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creștine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.