Subiecte Evaluare Națională 2015 română. Basmul și o compunere în care să se prezinte o întâmplare dintr-o zi de sărbătoare. REZOLVAREA SUBIECTELOR

Subiecte Evaluare Națională 2015 română. gândula publicat subiectele la limba și literatura română date luni, 22 iulie, la examenul de evaluare națională. De asemenea, tot aici găsiți baremul de la examenul de română, luni, în jurul orei 15.00.

UPDATE Ministerul Educației a publicat BAREMUL pentru subiectele de la limba română

DESCARCĂ DE AICI BAREMUL pentru limba română

La primul subiect, elevii au primit un fragment din basmul „Lupul năzdrăvan și Făt-Frumos” pe baza căruia trebuia să rezolve cinci cerințe: să dea antonime pentru cuvintele „frumoasă” „bucurie” „venea”, să explice rolul unei cratime, să formuleze două idei ale textului și să explice semnificația unei secvențe.

De asemenea, pe baza aceluiași text, elevii de clasa a VIII-a aveau de redactat o compunere de 150-250 de cuvinte în care să argumenteze apartenența la specia basm a fragmentului dat spre analiză.

La subiectul al doilea, elevii au primit un text non-literar la prima vedere – articolul E ziua iei românești: piesa vestimentară care nu se demodează niciodată”. Pe baza acestuia le-au capacitatea de a înțelege un text și le-au fost verificate cunoștințele de gramatică: au avut de analizat morfologic cuvintele „românească” și „garderobă” și sintactic cuvintele „patru”, „în” și „se” și „ia”. În plus, elevii au avut de identificat o propoziție principală și una secundară și de alcătuit o frază care să conțină o completivă indirectă introdusă prin pronumele relativ „care”.

A doua compunere au avut ca temă prezentarea unei întâmplări petrecute într-o zi de sărbătoare.

Subiectele primite la română (clic pentru a mări)

CUM SE REZOLVAU SUBIECTELE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNA LA EVALUARE NAȚIONALĂ 2015

Subiecte Evaluare Națională 2015 română. Subiectele de la limba română primite de elevi la prima proba scrisă de la evaluarea națională au fost ușoare, spun profesorii de limba română consultați de Gândul.

„Este mai bine ca anul trecut. Nu este nimic interpretabil. Un copil care a învățat ar trebui să ia peste 9.50. La subiectele astea nu prea aveai unde să pierzi din neatenție”, a spus Carmen Stoica, profesoară de limba română.

La primul subiect, la subpunctul cu antonimele date, răspunsul era: pentru frumoasă antonimul era urâtă, pentru bucurie antonimul era tristețe, iar pentru venea era pleca.

Rolul cratimei în secvența încât p-aci era putea fi explicat în mai multe feluri. „Aici, puteau scrie că rolul cratimei era elidarea unei vocale sau rostirea împreună a două cuvinte, sau că desparte două părți de vorbire. Puteau să spună mai multe variante”, a spus Carmen Stoica.

La cel de-al treilea subpunct de la primul subiect, care se referea la transcrierea cuvintelor care se referă la timpul acțiunii, acestea erau: a fost odată ca niciodată, a doua zi, spre seară, într-o zi.

La cel de-al patrulea subpunct, în care se cerea formularea a două idei principale/secundare, răspunsul era pentru ideea principală: „Împăratul avea în grădina sa un măr de aur”. Idei secundare puteau fi: „Pomul face roade, dar împăratul nu vede merele”, „Împăratul nu se bucură de roade”. „Aici nu mi se pare o idee foarte bună să scrie și idei principale și idei secundare. Ei aveau voie să scrie poate o propoziție principală, fie una secundară. Copiii vor scrie la întâmplare o propoziție principală, una secundară. Le putem combina în toate felurile posibile. Eu le-aș fi făcut pe amândouă principale”, a mai spus Carmen Stoica.

La subpunctul cu prezentarea semnificației secvenței date din text, profesoara spune că formularea nu este foarte clară.

„Copilul trebuia să urmărească faptul că împăratul este foarte supărat că nu se bucură de mere. Acolo există o ironie, dar nu știu dacă elevii au sesizat acest lucru. Adică, ar fi trebuit să spună probabil că îmăpăratul este foarte supărat că nu are mere. Aici există câteva expresii de care elevii s-ar putut lega, dar nu știu ce urmărește baremul”, a spus Carmen Stoica.

La redactarea compunerii de 150-200 de cuvinte, elevii ar fi putut pleca de la definiția basmului. „În definiția basmului ei au câteva trăsături de la care să plece: că relatează înâmplări fantastice- aici era un măr de aur care înflorea într-o singură zi. Au formulă introductivă. Cifra magică trei rezultă din faptul că aveau trei copii. Aici cred că depinde foarte mult de cum au așezat în pagină, dacă au scris corect ortografic”, a spus profesoara de română.

La cel de-al doilea subiect, data la care se sărbătorea ziua universală a iei este 24 iunie, iar numele tabloului pictat era: România Revoluționară. Numele autoarei este Oana Antonescu, iar titlul articolului este „Este ziua iei românești:piesa vestimentară care nu se demodează niciodată, în Adevărul.

La subpunctul cu menționarea părților de vorbire, „Românească”- era adjectiv propriu-zis, „se” era pronume reflexiv, în este prepoziție simplă cu acuzativul, iar „garderobă” era substantiv comun.

La subpunctul cu precizarea funcțiilor sintactice ale cuvintelor, răspunsul era: patru era atribut adjectival, ia era subiect.

La cel de-al cincilea subpunct, propoziția principală era:„Ia poate fi purtată în orice sezon”. „Cea de-a doua propoziție, „pentru că niciodată nu va fi demodată” este propoziție circumstanțială de cauză”, consideră profesoara de română.

Construcția unei fraze care să cuprindă o propoziție subordonată completivă indirectă ar fi trebuit să cuprindă o formulă de felul „Mă gândesc care vine”, a mai spus profesoara. „Mă gândesc care a făcut- putea să fie formula. Aici putea să facă propoziții simple”, a spus Carmen Stoica.

La redactarea unei narațiuni în care să prezinte o întâmplare de la o sărbătoare, elevii trebuiau să imagineze o intrigă. „Trebuie să aibă o întâmplare, nu numai să povestească. Ar fi trebuit să aibă o intrigă, că se întâmple ceva în timpul sărbătorii respective. Să aibă o întâmplare care să schimbe cursul sărbătorii respective”, a mai spus Carmen Stoica.

La fel ca anul trecut, admiterea în învățământul liceal se va face pe baza calculului mediei ponderate între media generală la evaluarea națională susținută de elevii clasei a VIII-a (75%) și media generală de absolvire a claselor V-VIII (25%). Elevii vor putea completa fișele de înscriere pentru licee, împreună cu părinții și asistați de diriginții claselor a VIII-a, în perioada 3-7 iulie. Fișele vor fi verificate de părinți în perioada 4-8 iulie.

Subiecte Evaluare Națională 2015 română. Ce s-a dat anul trecut

În 2014, la primul subiect de la proba română, absolvenții de clasa a VIII-a au primit un text la prima vedere din poezia „Rânduri pentru Anul Nou”, de Ion Minulescu. Pe baza acestuia, elevii au avut de rezolvat cinci cerințe: sinonime pentru trei cuvinte, explicarea unei virgule, precizarea măsurii primelor două versuri ale poeziei, numirea a două trăsături ale genului liric și explicarea titlului. Tot pe baza acestui text, absolvenții claselor a VIII-a au avut de redactat o compunere în care să-și exprime opinia despre semnificația mesajului poeziei semnate de Minulescu.

La subiectul al doilea, elevii au avut de rezolvat șase cerințe pe baza unui text publicistic la prima vedere. La ultimul punct, elevii au avut de redactat o narațiune de 80-150 de cuvinte în care să povestească o întâmplare petrecută în timpul unui eveniment organizat la școală în cadrul căruia au întâlnit un scriitor contemporan.

Ministerul Educației a modificat în august 2014 programa de examen la Limba și literatura română și la Matematică. Noua programă de examen la Limba și literatura română introduce printre cunoștințele evaluate trăsăturile specifice genului dramatic „în opere literare studiate sau în texte la prima vedere”. De asemenea, elevii vor trebui să știe despre trăsăturile speciilor literare romanul, doina populară, balada populară, pe lângă schiță, basmul popular, pastelul, fabula și nuvela, care erau trecute și în programa veche.
Metodologia de examen prevede că subiectele pot curpinde rezolvarea unor exerciții cu „semne de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima, punctul și virgula, linia de pauză; – semne ortografice: cratima, punctul;”

La ultimul subiect, elevii vor primi de redactat un text argumentativ prin care să-și susțină opiniile și preferințele cu privire la o temă dată.

Subiecte Evaluare Națională 2015 română. Rezultatele de la simularea din februarie

La sfârșitul lunii februarie, elevii de clasa a VIII-a au susținut simularea evaluării naționale, la limba și literatura română, matematică și limba și literatura maternă. Au fost prezenți 180.442 de elevi de clasa a VIII-a, cu 1,46 la sută mai mulți decât în 2014. Dintre aceștia, 91.445 de elevi, respectiv 50,68 la sută, au obținut medii de promovare, fiind cu 1,85 la sută mai mulți față de 2014.

Anul trecut, doar 48,8 la sută dintre elevii care au susținut simularea evaluării naționale au avut medii peste 5. Totodată, anul trecut, 70,8% la sută dintre participanții la evaluarea națională au obținut medii peste 5, față de 75,91% în 2013.

Dintre cei 165.188 de candidați înscriși, la evaluarea națională au participat 159.953 (96,8%), iar dintre aceștia, 113.250 (70,8%) au obținut medii peste 5.

Evaluare Națională 2015. Calendar

13 iunie – încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a

15-17 iunie – înscrierea la Evaluarea Națională

22 iunie – limba și literatura română – probă scrisă

23 iunie – limba și literatura maternă – probă scrisă

24 iunie – matematica – probă scris

26 iunie – afișarea rezultatelor (până la ora 16)

26 iunie – depunerea contestațiilor (orele 16 – 20)

27 iunie-29 iunie – rezolvarea contestațiilor

30 iunie – afișarea rezultatelor finale după contestații

Subiecte Evaluare Națională 2015 română. Gândul publică toate informațiile despreEvaluare Națională 2015 – calendar, subiecte barem și RezultateEvaluare Națională 2015.