ULTIMUL VIS DIN 1001 DE NOPȚI AL ȘEICILOR. Proiectul uimitor al ultimei minuni arhitectonice a lumii. MULTIMEDIA

Socotit de specialiști ca una dintre minunile arhitectonice ale secolului XX, muzeul Guggenheim din New York a fost depășit în frumusețe (doar) de muzeul Guggenheim din Bilbao (Spania), opera arhitectului american de origine canadiană, Frank Gehry. Guggenheim Bilbao, o structură din titanium, sticlă și calcar, ale cărei forme sfidează multe preconcepții arhitecturale, a fost deschis în 1997. La rândul său, Guggenheim Bilbao are șanse să fie umbrit doar de fratele mai mic (citește „tânăr”), Guggenheim Abu Dhabi, creația aceluiași Frank Gehry.

În realitate, muzeul din „deșert” nu va fi deloc mic, dimpotrivă: întreg muzeul Guggenheim New York, care are înălțimea unui bloc cu 6 etaje, va încăpea în culoarul de la intrare al viitoarei structuri. Iar înălțimea culoarului este cam o treime din cea a corpului central al complexului. Guggenheim Abu Dhabi va fi vârful de lance (la propriu – din perspectivă topografică – și la figurat) al viitorului centru cultural al Insulei Saadiyat, care va mai conține un Muzeu Luvru al Emiratelor, având forma unui dom gigantic „perforat”, ce va adăposti galerii de artă alăturate sub forma unui oraș antic, un Muzeu Național având forma unor pontoane etajate șerpuind spre mare și un Muzeu Maritim.

Conform CNN, Guggenheim Abu Dhabi va fi gata în 2014, cu patru ani mai devreme decât se estimase inițial. Centrul Saadiyat nu este văzut de miliardarii arabi ce finanțează proiectul ca o manifestare a opulenței, ci ca o necesitate – și de aici urgentarea lucrărilor. Cu toate acestea, la o populație de 4,5 milioane de locuitori, Emiratele Arabe Unite nu au o densitate foarte mare de artiști și iubitori ai artei.

Poate avea România un muzeu Guggenheim?

Pe de altă parte, Bucureștiului, este o metropolă europeană cu o populație de trei ori mai mare decât cea din Abu Dhabi. La solicitarea gândul, Lee Ann Custer, asociat pentru relații externe al Fundației Guggenheim a precizat că „nu există planuri pentru a avea un muzeu Guggenheim în București”. De fapt, noi întrebasem care ar fi condițiile ce ar trebui întrunite pentru construirea unui muzeu Guggenheim, ținând cont de faptul că, de pildă, s-a acceptat, recent, construirea unui Guggenheim în Helsinki, la inițiativa edilului capitalei Finlandei. Răspunsul sec al doamnei Custer a fost inclus într-o frază care începea cu răspunsul la o altă întrebare: „Nu au fost români implicați în construirea vreunui muzeu Guggenheim…” De fapt, realitatea e că nimeni nu și-a pus vreodată problema că ar fi posibilă o astfel de”extravaganță” în București.

Puțini știu că un român foarte celebru a avut un rol decisiv pentru însăși istoria Guggenheim. Fundația Guggenheim a luat ființă în 1937, prin deschiderea Muzeului de picturi non-obiective din colecția lui Solomon Guggenheim. Fundația și-a păstrat caracterul exclusivist al colectării de tablouri non-obiective, până în 1953, când directorul de atunci, J.J. Sweeny a comandat o achiziție revoluționară (în sine și pentru istoria Fundației): „Adam și Eva”, celebra sculptură de Constantin Brâncuși, realizată în 1921. Când Muzeul Guggenheim din New York și-a deschis porțile pentru public, la 21 octombrie 1959, s-a spus că a fost parcă „desenat” pe potriva operelor de artă pe care le adăpostește. Chiar dacă arhitectului i s-a cerut un templu și a produs, în ansamblu, un fel de zigurat inversat (cu suprafața etajelor crescătoare de jos în sus), fără „Adam și Eva” și alte lucrări de artă care i s-au alăturat, ulterior, în colecția Fundației Guggenheim, este posibil ca însuși muzeul să fi arătat altfel.