WASSILY KANDINSKY. Pictorul rus, unul dintre cei mai importanți din secolul trecut, omagiat la 148 de ani de la naștere

WASSILY KANDINSKY. Pictorul s-a născut pe 4 decembrie 1866, într-o familie de burghezi bogați și moderni din Moscova. În 1871, familia Kadinsky părăsește Moscova și se mută la Odessa. De la vârsta de 8 ani, Wassily Kandinksy începe să ia lecții de pian și violoncel. Frecventează cursurile liceului clasic și studiază desenul. În 1882, la vârsta de 26 ani se însoară cu verișoara lui, Anna Semiakina. În anul 1885, Wassily Kandinksy se întoarce la Moscova pentru a urma cursurile facultății de drept și apoi lucrează ca profesor la facultate. În 1896 ia o decizie irevocabilă: va deveni pictor. Pleacă la München, unde se afla una dintre cele mai renumite Academii de Artă din Europa acelor vremuri.

După ce sosește în Germania, în decembrie 1896, Wassily Kandinksy începe să studieze între 1897-1899 la o școală celebră condusă de pictorul Anton Azbe (1855-1905). În 1900, este primit în Academia de Arte Frumoase. Dezamăgit, părăsește școala renunțând definitiv la educația academică. În primăvara anului 1901, înființează grupul „Phalanx”. Această societate, născută în spiritul opoziției față de academismul omipotent și omiprezent în artă, organizează în cursul celor 4 ani de existență un număr de 12 expoziții care luau apărarea curentelor cele mai novatoare. „Phalanx” își deschide propria școala unde Kandinsky devine profesor de desen și pictură. În 1902 se îndrăgostește de una dintre elevele sale, Gabriele Munter (1877-1962).

Din luna ianuarie 1909, Kandinsky înființează împreună cu prietenii săi Neue Kunstlervereinigung (Noua Societate Artistică). Ei sunt animați de același nonconformism față de arta oficială.

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

POLITICĂ Crin Antonescu, posibil candidat PSD – PNL la prezidențiale, a fost președinte INTERIMAR al României și a dispărut 10 ani din viața publică

15:56

Wassily Kandinksy organizează expoziții care prezintă – pe lângă lucrările membrilor societății – operele unora dintre cele mai marcante personalități ale lumii artistice: Picasso, Braque,Derain. Aceste manifestări declanșează un scandal de proporții nu numai în rândul publicului, ci și în cercul criticilor. Tânărul pictor Franz Marc va fi alături de Wassily Kandinksy, unul dintre fondatorii noului grup Der Blaue Reiter (Călărețul Albastru), care apare la München în anul 1911. În mai 1912, vede lumina tiparului ediția specială a revistei intitulate Almanach. Der Blaue Reiter, care prezintă lucrările câtorva artiști aparținând unor direcții și discipline dintre cele mai variate.

După izbucnirea primului război mondial Wassily Kandinksy este constrâns să părăsească Munchenul, fiind cetățean rus, deci persona non grata. Pictorul se întoarce la Moscova, unde o cunoaște pe Nina Nikolaievna Andreevska cu care se va căsători în anul 1917. În septembrie, se va naște primul lui fiu, Vsievolod. Din păcate, copilul va muri la doar trei ani. În 1920, devine profesor la universitatea din Moscova, iar un an mai târziu înființează Academia de Știință și Artă. Concepțiile lui Wassily Kandinksy vor fi în scurtă vreme din ce în ce mai mult criticate. În decembrie 1921, pleacă cu soția la Berlin. Nu se va mai întoarce niciodată în Rusia.

În 1922, la Weimar Wassily Kandinksy este numit profesor la Bauhaus. După ce naziștii închid facultatea Bauhaus, în 1933 pleacă la Paris. La sfatul lui Marcel Duchamp se stabilește împreună cu soția la periferia de vest a orașului, la Neuilly-sur-Seine. Duce aici o viață liniștită, departe de lume.

În martie 1944, Wassily Kandinksy este diagnosticat cu arteroscleroză, dar va continua să lucreze până în iulie. Moare la Neuilly-sur-Seine, pe 13 decembrie 1944 ca urmare a unei hemoragii cerebrale.

WASSILY KANDINSKY. Google Doodle dedicat pictorului

Motorul de căutare online Google și-a schimbat marți logoul de pe pagina sa de pornire, pentru a marca împlinirea a 148 de ani de la nașterea pictorului Kandinski, transmite Mediafax. Noul logo al Google reprezintă o ilustrație a uneia dintre operele artistului născut în Rusia, pe 16 decembrie 1866, care reflectă pe deplin stilul abstract al pictorului, un veritabil teoretician al artei.

Google își schimbă logoul ocazional, pentru a marca un anumit eveniment major sau o personalitate care a influențat lumea.

Primul „doodle” – o reprezentare ocazională a logoului Google afișată pe prima pagină a motorului de căutare – a apărut în 1998, când fondatorii Google Larry Page și Sergey Brin au participat la festivalul Burning Man din deșertul Nevada și au pus emblema evenimentului în spatele logoului Google pentru a anunța utilizatorii că vor fi plecați în acea perioadă. De atunci au fost create peste 1.000 de „doodle-uri” pentru paginile de start ale Google din întreaga lume.

WASSILY KANDINSKY. Principalele lucrări

Pereche călare (1906-1907)

Murnau-vedere cu biserica (1908)

Improvizația 19 (1911)

Compoziția IV (1911)

Improvizația 26 (1912)

Compoziția VI (1913)

Impresie (1917)

În cenușiu (1919)

Rețeua neagră (1922)

Compoziția VIII (1923)

Pe alb II (1923)

Pustiul verde (1930)

Grune Spitze (1932)

Compoziția IX (1936)

Albastrul cerului (1940)

Echilibrul (1942).

WASSILY KANDINSKY. Un tablou pictat de artist, vândut cu 21.000.000 $ anul trecut

Tabloul „Studie zu Improvisation 3, 1909″, o capodoperă a stilului expresionist, realizat de pictorul rus Wassily Kandinksy, a fost vândut cu 21 de milioane de dolari la o licitație organizată de casa Christie”s, anul trecut, la Londra, scrie Mediafax.

Acest tablou, pictat la începutul secolului al XX-lea, în culori vibrante și care reprezintă un cavaler mergând călare, avea un preț estimativ maximal de 24,19 milioane de dolari. O pictură similară a stabilit recordul de preț pentru operele lui Wassily Kandinksy în 2012, când a fost vândută cu 23 milioane de dolari.

Wassily Kandinksy, „Studie zu Improvisation 3, 1909″

Licitația organizată de casa Christie”s a inclus 44 de loturi, printre acestea aflându-se opere semnate de Pablo Picasso, Henry Moore, René Magritte, Amedeo Modigliani și Paul Signac. Licitația a generat venituri totale de 64,07 milioane de lire sterline (100 milioane de dolari).

Tabloul „Studie zu Improvisation 3, 1909″ face parte din seria de tablouri „revoluționare” pictate de Wassily Kandinksy, începută în 1909, cunoscută sub denumirea „Improvisations” și care marchează prima incursiune a artistului rus în domeniul abstractizării.

Imaginea romantică a unui cavaler singuratic care se pregătește să asedieze o citadelă reprezintă un simbol clar și repetitiv în arta lui Wassily Kandinksy, un element care simboliza zorii unei noi epoci, venirea Apocalipsei și ultima Înviere.

Un portret de Modigliani, reprezentându-l pe comerciantul său de artă Paul Guillaume – unul dintre cele patru realizate de artist – a fost vândut cu 6,7 milioane de lire sterline (10,4 milioane de dolari). „Femme Assise Dans un Fauteuil”, de Pablo Picasso, a fost achiziționat cu 6,1 milioane de lire sterline (9,5 milioane de dolari). Tabloul reprezintă un portret al partenerei de viață a pictorului, Jacqueline Roque.

WASSILY KANDINSKY. Poetul

Deși este cunoscut ca pictor, Wassily Kandinksy a scris și poezie. Aproape toate versurile sale au fost inserate într-un album, la care a lucrat în perioada anilor 1908-1911. Prima variantă de lucru a fost una rusească, numită „Sunetele”, pe care intenționa s-o editeze la Odessa. Însă a se realiza în faptă editorială  i-a fost dat doar variantei germane, „Klonge”, apărută la München, la sfârșitul anului 1912, scrie revistaramuri.ro.
 
CÂNTEC
 
Iată omul,
Stă în cerc,
Stă în cercul
Strâmtorării.
Și e mulțumit.
El cel fără de urechi.
Și fără de ochi, asemeni.
Și al sferosoarelui
Sunet purpuriu
Nu ajunge pân-la el.
Tot ce-a fost să cadă,
Ridica-se-va din nou.
Tot ce-a fost să amuțească,
Va cânta.
Și omul
Fără urechi,
Fără ochi – la fel și el e –
Și-al sferosoarelui
Sunet purpuriu
Deja ajunge-va la el,
Îl va atinge.
 
PRIVIREA
 
De ce privești spre mine printr-o
perdea albă? Eu nu te-am chemat,
nu te-am rugat să mă privești
printr-o albă perdea. De ce ea
fața ar acoperi-o? De ce chipul
nu ți-l deslușesc de după
cea cortină albă? Nu mă privi prin
alba perdea! Eu nu te-am chemat.
Nu te-am rugat. Printre pleoapele
închise văd cum privești spre
mine. De ce privești spre mine
prin albe cortine? Voi da la o
parte alba perdea și-ți voi
vedea fața, și tu pe a mea
vei vedea-o. Dar de ce nu pot
înlătura alba cortină? De ce dânsa
de mine-ascunde
fața ta?
 
PRIMĂVARA
 
1
În Apus – luna jună. În fața fălcii
căscate  a cornului
steaua ei… Casă îngustă înaltă
neagră. Trei ferestre palid lumi-
nate. Trei ferestre.
2
În galbena luminozitate pete
palid-sinilii. Anume numai pete
palid-sinilii ochii mi i-au modelat.
Ochii încercau mare durere. De ce oare
nimeni nu văzu petele palid-sinilii
din galbena luminozitate?
3
Lasă mâna în apa clocotindă
și frige-ți
degetele! Las” mai bine degetele
să-ți cânte despre durere.
 
PRIMĂVARĂ TIMPURIE
 
În stradă bărbatu-și scoase pălăria.
Văzui alb-negrele, asprele, în stânga
și-n dreapta despărțite de cărare, plete
ale sale.
 
Un alt bărbat își scoase pălăria.
Văzui o amplă și roză chelie
destul de grasă, irizând
nuanțe multialbăstrii.
 
Bărbații priviră unul
spre celălalt, arătându-și mutual
dinții strâmbi cenușii gălbui și plombați.
 
ÎN PĂDURE
 
Pădurea devenea tot mai deasă. Tulpinile
roșietice – tot mai groase. Tufișurile –
tot mai somptuoase. Văzduhul – tot mai
puzderie. Până la urmă se văzu
nevoit să pășească direct pe ciuperci.
Omului îi venea tot mai greu
să pășească, strecurându-se, dar
fără-a luneca. Însă el mergea și
repeta tot mai repede, mai repede
una și aceeași frază:
Rănile se cicatrizează.
Vopselele învie.
 
În stânga și ceva mai în spate mergea
soția sa. De fiecare dată când bărbatul
își rostea fraza, ea spunea
foarte convinsă, deschizând
puternic sunetul „r”:
Extrrrem de prrractic.
 
MAI TÂRZIU
 
Te voi găsi în adâncimea înaltă. Acolo, unde
netezimea înțeapă. Acolo, unde ascuțișul
nu taie. Tu ții inelul în
palma brațului stâng. Eu țin inelul
în palma brațului drept. Nimeni
nu vede lanțurile. Însă aceste
inele sunt chiar verigile
de la capetele lanțului.
 
Început.
 
Sfârșit.
 
DESCHISĂ
 
Iat-o lent dispărând în iarba verde.
 
Iat-o ridicându-se din noroiul gri.
 
Iat-o indolent dispărând în albul omăt.
 
Iat-o înălțîndu-se din cenușiul noroi.
 
Îndelungă-i poza: o trestie
lungă și întunecată.
 
Îndelungă poză.
 
Îndelungi trestii.
 
Trestii.

WASSILY KANDINSKY. Citate celebre

„Arta este rostirea tainei prin taină”.

„Orice operă de artă este copilul vremii sale, fiecare epocă de cultură generează propria-i artă, irepetabilă”.

„În arta plastică găsim azi o mare bogăție de forme… Marea diversitate a acestor forme ne permit totuși să găsim ușor tendința comună. Și astfel e suficient să spunem: totul e permis. Căci ceea ce e permis astăzi nu poate fi depășit. Ceea ce e interzis astăzi, rămâne în picioare și de neclintit”.

WASSILY KANDINSKY. Expoziție anul trecut la Milano

La Palatul Regal din Milano a fost inaugurată pe 17 decembrie 2013 o mare expoziție dedicată pictorului rus Wassily Kandinksy, informează ediția online a cotidianului milanez Il Sole 24 Ore.

În cadrul acestei importante expoziții monografice, care a putut fi vizitată la Palazzo Reale din Milano în perioada 17 decembrie 2013 — 27 aprilie 2014, au fost expuse peste 80 de opere ale maestrului rus, provenind de la Centrul „Georges Pompidou” din Paris și donate de văduva artistului, Nina.

Este vorba despre una dintre cele mai importante manifestări dedicate de orașul Milano controversatului și originalului pictor Wassily Kandinksy (1866—1944).

În total, au fost expuse peste 80 de tablouri, în șase săli ale Palatului Regal din capitala regiunii Lombardia, retrospectiva incluzând opere reprezentative pentru toate perioadele carierei lui Wassily Kandinksy, începând de la primele tablouri și desene, realizate în Rusia în perioada 1908—1914, trecând la cele din anii Revoluției Ruse și ale perioadei „Bauhaus” (1917-1933) și apoi la ultimele creații semnate de maestrul rus la Paris, unde s-a retras între anii 1933 și 1944.

Alături de lucrări foarte cunoscute, cum ar fi „Orașul vechi”(1902) „Galben, roșu și albastru” (1925), „Ansamblu multicolor” (1938) sau „Albastru cer” (1944), vizitatorii au avut  ocazia să admire și unele piese de început, realizate în maniera expresionistă, care anunțau însă experimentele moderniste și abstracte din ultima perioadă a vieții marelui pictor.

Expoziția de la Milano a prezentat „rolul major de teoretician și artist abstract” al pictorului rus, a anunțat curatoarea Angela Lampe, de la Centrul „Georges Pompidou”, Muzeul de artă modernă din Paris, conchide publicația menționată.

Autor

Adrian Popa

Adrian Popa este Editor of the Day la Gandul.ro. Are 17 ani de experiență în presa centrală și a debutat ca jurnalist specializat pe economie/piețe financiare. Înainte de a ajunge la Grupul de ... vezi toate articolele

Autor

Mihai Schiau