Declarația care l-a adus pe George Becali în vizorul Curții de Justiție a Uniunii Europene

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) va analiza cazul generat de declarația făcută de George Becali în 2010, potrivit căreia patronul clubului Steaua nu ar lua un homosexual în echipă, la solicitarea Asociației ACCEPT, potrivit unui comunicat al ONG-ului remis agenției MEDIAFAX.

Asociația ACCEPT a fost invitată să își expună miercuri, în fața CJUE de la Luxemburg, punctul de vedere pentru clarificarea legislației românești anti-discriminare din perspectiva Directivei 78/2000 privind egalitatea de tratament la încadrarea în muncÇŽ și relațiile de muncă.

ACCEPT precizează că a cerut clarificarea în contextul declarației făcute de George Becali în 2010: „Nici dacă se desființează Steaua nu iau un homosexual în echipă”.

ACTUALITATE Medicul care a proiectat etilotestul, prins băut la volan, în Țara Galilor. Iată cum a fost pedepsit

10:14

ACTUALITATE Câte zile poate fi ținută piftia de porc în frigider, de fapt? Dacă ai depășit acest termen, o poți arunca la gunoi

09:53

La acel moment, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), sesizat de ACCEPT, a constatat discriminarea sub forma hărțuirii și a încălcării dreptului la demnitate și l-a sancționat cu avertisment pe patronul clubului Steaua.

În același timp însă, CNCD a apreciat că nu a fost vorba de o situație care să implice Clubul Steaua ca potențial angajator sau care să aibă impact asupra relațiilor de muncă, arată Asociația ACCEPT, criticând decizia Consiliului legată de notorietatea pe care o are Becali ca patron al clubului și faptul că nu a existat nicio delimitare a clubului de declarațiile făcute public de patronul său.

Considerând că faptele de discriminare sesizate țin de domeniul muncii și că sancțiunea cu avertisment nu a fost una adecvată, ACCEPT a contestat hotărârea CNCD. Pe parcursul procedurilor, asociația a cerut Curții de Apel București să solicite clarificări de la Curtea Europeană de Justiție în legătură cu felul în care ar trebui interpretate standardele UE în domeniul discriminării pe criteriul orientării sexuale în domeniul muncii. Astfel, Curtea de Apel București s-a adresat CJUE.

„Întrebările preliminare formulate de instanța de trimitere: sunt aplicabile prevederile art. 2 alin. (2) lit. (a) din Directiva 2000/78/CE în cazul în care un acționar al unui club de fotbal care se autoprezintă și este perceput în mass-media și în societate ca principal conducător (patron) al acestui club de fotbal face în mass-media declarațiile reținute de instanța de trimitere (întrebarea 1); în ce măsură declarațiile de mai sus pot fi calificate ca fiind «fapte din care se poate prezuma existența unei discriminări directe sau indirecte», în conformitate cu art. 10 alin. (1) din Directiva 2000/78/CE, în ceea ce privește clubul de fotbal (întrebarea 2); în ce măsură este sau nu vorba despre o «probatio diabolica» în cazul în care se declanșează în cauză inversarea sarcinii probei, conform art. 10 alin. (1) din Directiva 2000/78/CE și clubului de fotbal i se cere să dovedească faptul că nu a avut loc o încălcare a principiului egalității de tratament, în particular să dovedească faptul că angajarea nu interferează cu orientarea sexuală (întrebarea 3); imposibilitatea aplicării sancțiunii contravenționale cu amenda în cauzele de discriminare după expirarea termenului de prescripție de 6 luni de la data săvârșirii faptei, conform art. 13 alin. (1) din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, este contrară art. 17 din Directiva 2000/78/CE, sub aspectul că sancțiunile în cazurile de discriminare trebuie să fie efective, proporționale și disuasive (întrebarea 4)”, potrivit acțiunii.

„Acesta este primul caz de discriminare pe criteriul orientării sexuale în relațiile de muncă examinat de CJUE și din acest punct de vedere este un caz important la nivel comunitar. Noi însă am ajuns la Curtea de la Luxemburg pentru că în contextul românesc, în ultimii trei ani, din 18 plângeri referitoare la fapte de discriminare pe criteriul orientării sexuale, numai una a fost sancționată cu amendă și două cu avertisment – ceea ce nu constituie un remediu efectiv și proporțional dată fiind gravitatea faptelor reclamate”, a spus avocata Iustina Ionescu, care reprezintă ACCEPT, în fața CJUE.

Prin plângerea 1811/09.03.2010 adresată Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Asociația ACCEPT a solicitat, în contradictoriu cu George Becali și SC Fotbal Club Steaua București SA, să se constate că George Becali a făcut declarații cu caracter discriminatoriu referitoare la orientarea sexuală a unui fotbalist bulgar și, totodată, s-a încălcat principiul egalității în materie de angajare a persoanelor care au o orientare homosexuală.

În motivarea cererii, Asociația ACCEPT a arătat că, în cadrul unui interviu cu privire la un posibil transfer al fotbalistului bulgar Ivan Ivanov și la eventuala sa orientare sexuală, George Becali a declarat că, decât să cumpere un fotbalist cu o altă orientare sexuală, mai bine folosește un jucător de la juniori.

Prin hotărârea 276/13 octombrie 2010, CNCD a hotărât că aspectele sesizate se plasează în afara incidenței unui eventual raport de muncă, în sensul art. 2 alin. (1) din OG 137/2000, însă intră sub incidența prevederilor art. 2 alin. (5) și art. 15 din OG 137/2000 și a dispus sancționarea lui George Becali cu avertisment, potrivit art. 2 alin. (11) și art. 26 alin. (1) din OG 137/2000 și clasarea dosarului.

Împotriva hotărârii pronunțate de CNCD, Asociația ACCEPT a formulat plângere la instanța de judecată, solicitând anularea acesteia.

În cauză au depus observații scrise părțile din litigiul pe rolul instanței de trimitere (Asociația ACCEPT și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării), Comisia Europeană și România (prin agentul guvernamental).