Operațiunea de „îndestulare a statului”. Fiscul a început procedura de recuperare a prejudiciului de 1,45 milioane euro din dosarul Trofeul Calității – Adrian Năstase

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a început procedura de recuperare a prejudiciului de 1,45 milioane euro constatat în dosarul Trofeul Calității, în care fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare.

Avocații lui Adrian Năstase spun că, până în prezent, bunurile lui Adrian Năstase nu au fost executate. Reprezentanții ANAF au explicat pentru gândul că statul are la dispoziție cinci ani să recupereze paguba. Având în vedere că instanța nu a stabilit în mod clar cât are de plătit fiecare dintre cei șase inculpați din „lotul Năstase”, nici ANAF nu are o procedură extrem de clară pentru recuperarea banilor. 

În sentința din 20 iunie, prin care Năstase a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare, se menționează că dispozițiile sentinței din prima instanță sunt menținute. Astfel, cei cinci judecători au decis să mențină decizia prin care Adrian Năstase, Jianu Irina Paula, Popovici Bogdan, Popovici Marina Ioana, Vasile Mihail Cristian și Gasparovici Diana sunt obligați să plătească prejudiciul de aproximativ 1,45 milioane euro.

ACTUALITATE Programul supermarketurilor de Crăciun și Revelion. Ce orar au magazinele în ultima săptămână din decembrie 2024

12:20

ACTUALITATE Victor Ponta: „Noua Americă va INFLUENȚA fundamental Europa”

12:11

Prima instanță a dispus ca Adrian Năstase, ceilalți co-inculpați și companiile S.C. A ROND S.R.L (societate a soților Popovici), SC EUROGRAFICA SRL (societatea lui Vasile Cristian Mihai) să plătească despăgubiri civile totalizând 6.481.383 lei (1.451.435 euro). Judecătorii au arătat ca această sumă reprezintă prejudiciul cauzat Inspectoratului de Stat în Construcții.

Judecătorii au mai dispus și confiscarea de la Adrian Năstase a sumei de 38.217 lei și 118.650 dolari. Magistrații au mai decis și menținerea sechestrului pe patru imobile aflate în proprietatea inculpaților Jianu Irina Paula, Popovici Bogdan, Popovici Marina Ioana, Vasile Mihail Cristian și Gasparovici Diana. Dispozițiile legate de recuperarea prejudiciului au fost luate de completul primei instanțe format din judecătorii Ionuț Matei, Ioana Bogdan și Cristina Rotaru.

În această fază, judecătorii Ionuț Matei și Ioana Bogdan au fost pentru condamnarea lui Năstase și recuperarea prejudiciului, în timp ce Cristina Rotaru a făcut opinie separată pentru achitarea inculpatului și înlăturarea prejudiciului. În recurs, completul a dispus condamnarea și recuperarea prejudiciului.

Citește aici minuta sentinței prin care se dispune recuperarea prejudiciului

Primul pas în recuperarea prejudiciului a fost ca ICCJ să transmită minuta sentinței definitive către instanța de executare, în cazul de față Tribunalul București. De aici minuta cu dispozițiile privind prejudiciul a ajuns la ANAF. Tribunalul București a explicat într-un răspuns transmis pentru gândul că ANAF este instituția care se ocupă efectiv de recuperarea banilor.

ANAF a precizat pentru gândul că nu poate transmite date precise despre sumele exacte recuperate în acest caz deoarece aceste date sunt exceptate în prevederile legii 544/2001 privind liberul acces la informații publice. Repreprezentanții ANAF au descris pentru gândul modul în care sunt recuperați banii astfel de cazuri.

Cum va fi recuperat prejudiciul prin „îndestularea statului”

Primul pas în recuperarea prejudiciului este ca structura centrală a ANAF să transmită direcțiilor locale din localitățile unde sunt domicilați inculpații din lotul Năstase înștiințarea că au de recuperat prejudiciul de 1,45 milioane euro. Potrivit specialiștilor ANAF, recuperarea prejudiciului se face concomitent de la toți cei șase inculpați. Nu există o ierarhizare privind cine este primul ale cărui bunuri sunt executate pentru recuperarea banilor.

Avocatul Ion Cazacu, cel care îl apără pe fostul premier, a declarat că nici el, nici familia sa nu au fost încă înștiințați de ANAF în privința recuperării prejudiciului de la Adrian Năstase. „De altfel, cred că procedura va fi demarată numai după ce va fi emisă motivarea completului de cinci a ICCJ”, a precizat Cazacu.

Pe de altă parte, reprezentanții ANAF spun că, potrivit legii, odată ce o sentință rămâne definitivă și minuta este transmisă de instanța de executare, procedura de recuperare a prejudiciului este activă.

Pentru a recupera banii, primul lucru pe care îl fac inspectorii ANAF este să determine câți bani au inculpații în conturi. Dacă unul dintre cei șase are în conturi întreaga sumă atunci ANAF confiscă acestă sumă și închide procedura. În cazul nostru singurul despre ale cărui conturi există date publice este Adrian Năstase. În ultima declarație de avere Năstase a declarat în conturi 7.341 lei și 2.196 euro. În declarația de avere Năstase a mai menționat și trei terenuri (agricole și pădure în total 86 hectare) la Cornu și Voluntari, două imobile și bijuterii de peste 175.000 euro.

În continuare ANAF cere date de la primăriile unde sunt domiciliați inculpații din lotul Năstase privind proprietățile pe care le dețin: imobile, terenuri, etc. În cazul în care pe aceste imobile instanța a dispus sechestru asigurător, ele intră direct în proprietatea statului.

În cazul nostru instanța a dispus deja un sechestru pe imobilele deținute de Jianu Irina Paula, Popovici Bogdan, Popovici Marina Ioana, Vasile Mihail Cristian și Gasparovici Diana. Aceste imobile sunt apoi valorificate. Potrivit reprezentanților ANAF valorificarea acestor bunuri urmează o procedură mai simplă. Ele sunt vândute de către ANAF prin licitație.

Specialiștii ANAF au precizat că procedura de recuperare a prejudiciului de 1,45 milioane încetează în momentul în care se constată „îndestularea statului”, mai precis în momentul în care suma a fost recuperată în integralitate de la unul din cei șase inculpați.

Dacă toate bunurile și proprietățile unuia din inculpați sunt valorificate de stat dar nu se ajunge la suma integrală, adică 1,45 milioane euro, atunci procedura continuă cu unul din ceilalți.

Potrivit ANAF, având în vedere că instanța nu a dispus ce sumă trebuie recuperată de la fiecare din inculpați, atunci nici ANAF nu poate recupera o anumită sumă de bani de la Năstase și o altă sumă de bani de la Bogdan Popovici. Având în vedere că prejudiciul de 1,45 milioane a fost dispus în solidar înseamnă că această sumă trebuie recuperată de la toți inculpații în același timp.

Bani recuperați de stat intră direct în bugetul de stat. Potrivit HG 731/2001 banii recuperați intră în contul 50.85, un cont special creat de stat. Potrivit ANAF procedura de recuperare a prejudiciului din dosarul Trofeul Calității are o perioadă de prescriere de cinci ani. Astfel, dacă în termen de cinci ani statul nu reușește să recupereze banii atunci „lotul Năstase” este absolvit de plata acestor bani. Reprezentanții ANAF au arătat că această procedură poate fi contestată în instanță dar că în general procesele de acest gen sunt pierdute de contestatari.

Episodul Grăjdan și prejudiciul ISC

Prejudiciul stabilit în acest dosar a dus la cazul Grăjdan. Potrivit rechizitoriului DNA, ISC a fost prejudiciat cu aproape 70 de miliarde de lei vechi. În aprilie 2012, instituția a solicitat majorarea prejudiciului la 75 de miliarde lei vechi.
Fostul șef al ISC Adrian Constantin Balaban-Grăjdan a semnat o adresă de retragere a institutuției ca parte civilă în proces, pentru că, spunea el, nu ar exista niciun prejudiciu. Măsura a fost luată chiar în prima zi a acestuia în noua funcție, când, de altfel, nici nu avea dreptul să semneze acte din partea instituției.

Cu puțin timp înainte ca Grăjdan să fie numit șef, ISC tocmai își mărise pretențiile în dosar, cerând majorarea prejudiciului la 75 de miliarde de lei vechi. De altfel, chiar Grăjdan fusese cel care, în 2008, pusese la punct documentația de la ISC, pe care procurorii DNA și-au bazat estimarea prejudiciului comis de Năstase.

DNA a dezvăluit că Adrian Grajdan l-a sunat pe Adrian Năstase pe 22 mai la ora 5 dimineață, adică în aceeași zi în care a semnat retragerea ISC din proces și renunțarea la prejudiciul de 1,45 milioane euro.

De ce trebuie să plătească „lotul Năstase” 1,45 milioane euro

Dosarul în care Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare are la bază acuzația procurorilor DNA care susțin că banii colectați din simpozionul Trofeul Calității au ajuns în campania electorală a fostului premier din 2004. Procurorii susțin că taxele plătite de participanții la acest eveniment au finanțat în realitate realizarea materialelor electorale pentru Năstase. Procurorii au arătat că aceste sume de bani ar fi trebuit să ajungă în conturile ISC.

Taxele de participare erau de 5 milioane de lei vechi pentru persoane fizice și de 15 milioane de lei vechi pentru firme. ISC a strâns, din taxe, aproape 67,5 miliarde de lei vechi, bani care nu au ajuns însă la bugetul instituției, ci la patru fime care s-au ocupat de organizarea evenimentului, deținute de soții Popovici, Bogdan și Marina: MEDIAGLOBE INVEST SRL, URBAN CONSULT SRL, AXA MANAGEMENT SRL și CONTUR MEDIA SRL. Astfel, în final s-a stabilit că acești bani reprezintă prejudiciu cauzat ISC.