Povestea halucinantă a listelor electorale. De ce a amânat CCR verdictul 7 ZILE pentru niște liste pe care le poate obține în fix 7 MINUTE

Curtea Constituțioanală a amânat a patra oară verdictul final privind validarea sau invalidarea referendumului pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Epopeea listelor electorale este halucinantă și desprinsă parcă dintr-o schiță scrisă de I.L. Caragiale.

1. Mai întâi CCR a cerut listele și numărul de alegători de la MAI.

2. Ministerul a transmis ferm numărul ca apoi, în miez de noapte, să se răzgândească.

3. Premierul Ponta a înțeles că, de fapt, trebuie să numere populația țării.

4. CCR i-a explicat că vrea doar niște liste.

5. Victor Ponta spune că nu are listele, dar că știe că sunt la Parchet.

6. Procurorii de la Parchet spun Curții că au toate listele și cifrele pe care și le doresc numai că trebuie să le ceară.

7. CCR decide să le ceară, dar nu de la Parchet, ci de la Guvern, care a spus că nu le are.

CCR s-a poticnit din nou să emită un verdict pentru că dorește ca Guvernul să îi transmită cifra românilor înscriși pe listele de vot. Listele și implicit cifra cerută de CCR se află la o distanță de 1,9 kilometri de sediul CCR, mai exact la Parchetul General. Procurorii au anunțat că au listele electorale, documente de la INS, de la Evidența Populației, de la Biroul Electoral Central, de la Autoritatea Electorală Permanentă, practic toate cifrele refrendumului.

CCR trebuie doar să facă un simplu gest: să ceară datele de la Parchet. Cei 1,9 kilometri dintre sediul Parchetului și sediul CCR pot fi parcurși cu mașina în 7 minute (calcul efectuat pe site-ul http://www.viamichelin.com). Listele electorale sunt cuprinse în 100 de volume care probabil încap într-un camion.

Actul I: Curtea cere Guvernului listele

Miercuri 1 august. CCR se reunește, dar nu decide nimic în privința referendumului. Curtea cere însă date de la Ministerul de Interne și Institutul Național de Statistică. Apare și prima bâlbâială a CCR. În primul rând, presa a relatat că CCR ar fi cerut MAI actualizarea listelor electorale. În presă este publicată și o adresă cu acest conținut. Ulterior, pe 6 august, CCR revine și clarifică situația menționând că a cerut listele electorale actualizate conform legii, excluzând astfel actualizarea listelor electorale. De altfel, în documentarea realizată de procurorii Parchetului General în dosarul „Referendumul” se arată că CCR a cerut doar listele electorale actualizate. În final, rămâne stabilit că CCR vrea listele electorale așa cum au fost ele întocmite pentru referendum.

Actul II: Ponta își suflecă mânecile și se apucă de recenzat

Pe 2 august, CCR amână rezultatul referendumului pentru 12 septembrie pentru că guvernul, prin MAI, spune că nu își asumă numărul de alegători de pe liste. Tot pe 2 august, premierul Ponta spune că face mini-recensământ pentru a actualiza listele cerute de CCR. În acest moment, procurorii deschid dosarul „Referendumul” și încep să colecteze date și documente despre referendum.

Actul III: CCR explică guvernului că nu vrea mini-recensământ

Pe 6 august, CCR, prin președintele Augustin Zegrean, transmite o adresă în care spune că nu a cerut actualizarea listelor. Altfel spus, CCR nu a cerut realizarea unui mini-referendum. Victor Ponta anunță și el că nu mai face mini-referendum.

Actul IV: Doi judecători CCR solicită o ședintă de urgență. Guvernul spune că face din nou mini-recensământ

8 august. Fără legătură directă cu listele de la guvern, doi judecători (Acsinte Gaspar și Tudorel Toader) cer convocarea plenului CCR. Ministrul de Interne și al Administrației, Mircea Dușa, și ministru delegat pentru Administrație, Radu Stroe, trimit în teritoriu un Memorandum prin care prefecții și primarii sunt învățați cum să facă actualizarea listelor electorale permanente valabile pentru referendumul din 29 iulie ce vizează demiterea președintelui Traian Băsescu. CCR însă nu a solicitat actualizarea listelor.

Actul V: Parchetul anunță că are baza de date a referendumului

Pe 13 august, cu o zi inainte de ședința CCR, Parchetul General a anunțat că are toată baza de date cu cetățenii cu drept de vot la referendumul din 29 iulie, fiind ridicate copii de pe documente de la CCR, AEP, Direcția pentru Evidența Persoanelor, BEC, Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Direcția Generală de Pașapoarte. Documentele au fost ridicate în cadrul cercetărilor efectuate în dosarul „Referendumul”.

Tot pe 13 august, într-un interviu pentru postul B1 TV, premierul Victor Ponta spune că Guvernul nu are listele electorale și că ele sunt la Parchet. Ponta mai spune că CCR nu mai are de ce să ceară documentele de la Guvern.

Actul VI: „Cereți și vi se va da”

CCR se reunește în sedință specială. Pe ordinea de zi sunt erata privind românii din străinătate și o posibilă decizie finală pe referendum. Procurorul general, Laura Codruța Kovesi, a înaintat Curții Constituționale o adresă prin care îi înștiințează pe cei nouă judecători că Parchetul are la dispoziție toată baza de date cu listele elctorale permanente și listele electorale sumplimentare. Practic, Parchetul General indică CCR unde se află documentele solicitate pe 2 august și pentru care au amânat luarea unei decizii.

Actul VII: CCR nu cere și prelungește incertitudinea încă șapte zile

Premierul Ponta revine și el și subliniază că nu sunt la Guvern, ci la procurori, la Parchetul General care a anunțat că este disponibil să transmită aceste liste. Surse judiciare au precizat pentru gândul că Parchetul nu poate transmite cu de la sine putere listele electorale către CCR și că judecătorii Curții trebuie să ceară aceste liste.

CCR închide ședința, dar nu cere documentele de la Parchet. În mod inexplicabil, CCR solicită documentele tot de la Guvern. Soluția CCR este să amâne decizia privind referendumul încă șapte zile. În comunicat, CCR spune că, „pentru a examina Scrisoarea Primului-ministru al Guvernului României, a hotărât, cu majoritate de voturi, să solicite din nou tot Guvernului numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate (până la data de 10 iulie 2012)”.

Această cifră (18.292.464 votați pe liste) a fost comunicată public de Guvern prin fostul ministru Ioan Rus înainte de referendum. A fost comunicată oficial și de MAI către CCR în prima adresă trimisă pe 1 august. Sigur că, tot pe 1 august, Victor Paul Dobre, atunci fost ministru delegat, a transmis că MAI nu își asumă această cifră.

Acest aspect însă a fost lămurit de procurori care spun în dosarul „Refrendumul” că Dobre nu avea dreptul să semneze o astfel de adresă și de aceea este acuzat de abuz în serviciu. Această cifră a comunicat-o public și Biroul Electoral Central. În realitate, această cifră este la un click distanță pentru judecătorii CCR care, spre exemplu, ar putea să acceseze acest link și ar putea constata din comunicările BEC câți români sunt înscriși pe listele de vot.

Marți seară până și președintele CCR era de părere că nu Guvernul are listele, dar că solicitarea CCR către cabinetul Ponta este clară. Președintele CC, Augustin Zegrean, a fost asaltat de jurnaliști, marți seară, la ieșirea din sediu, afirmând că nu dorește să facă declarații, pentru că acestea vor fi interpretate, iar el poate fi acuzat de antepronunțare, dar spunând că listele cerute de CC nu le are Guvernul, ci „instituțiile”.