Anul 2013 va fi unul bogat în activitate seismică, susțin reprezentanții Institutului Național de Fizică a Pământului. „Prognoza noastră pentru 2013 arată că, la anul, vom avea o medie de aproximativ 15 cutremure pe lună. S-ar putea să avem luni în care în Vrancea se vor produce 10 cutremure, dar și luni în care se vor produce 20 de cutremure”, a declarat pentru gândul directorul științific al institutului, Mircea Radulian.
Radulian a explicat că, potrivit datelor pe care le are până în prezent, cele mai multe dintre cutremurele care se vor produce la anul în zona Vrancea vor fi unele de intensitatea scăzută și moderată.
„Cutremurele mari nu pot fi prezise. Acestea apar destul de rar. Statistic vorbind, o dată la doi ani, în această zonă seismică apar și cutremure mai mari de 5 grade pe scara Richter. Astfel că, în 2013, ne-am putea aștepta la un asemenea cutremur, dar el se poate produce la fel de bine și în 2014 sau în 2020. Nu putem prezice cu exactitate când se va produce un cutremur mai mare de 5 grade pe scara Richter”, a punctat Radulian.
Directorul științific de la Institutului Național de Fizică a Pământului a mai spus că o activitate seismică bogată nu ar trebui să ne îngrijoreze. „Atunci când se produce un cutremur, Pământul se eliberează de energie. Un cutremur de intensitate mică poate preveni un cutremur de intensitate mare. Este mult mai bine dacă avem o intensitate seismică bogată, decât dacă am avea una săracă”, a menționat reprezentantul institutului.
Acesta a completat că în anul 2012 în Vrancea s-au produs, în medie 10 cutremure pe lună. „Nici unul nu a avut o intensitate mai mare de 5”, a amintit Mircea Radulian.
Un cutremur de 7 grade pe scara Richter s-ar solda cu 500.000 de morți în Capitală
În eventualitatea producerii unui cutremur cu magnitudine de peste 7 grade pe scara Richter, autoritățile din Capitală susțin că seismul s-ar solda cu moartea a circa 500.000 de persoane. Scenariul pesimist a fost înaintat de primarul general Sorin Oprescu, în urma cutremurului de anul trecut din Japonia. Sursa acestor estimări, preciza Oprescu la acea vreme, erau datele unui studiu american.
Scenariul de atunci nu excludea nici posibilitatea spargerii barajului de la Ciurel. În acest caz, „cotele de apă ajung până la etajul 3 al Spitalului Universitar”, mai preciza Oprescu.
La începutul lunii august, Primăria Capitalei a publicat pe site-ul oficial lista actualizată a imobilelor care riscă să se prăbușească în eventualitatea unui cutremur.
Astfel, dintre cele peste 2.500 de clădiri din București care fie prezintă un anumit grad de risc seismic, fie sunt în prezent neîncadrate într-o clasă de risc corespunzătoare, doar 26 au fost consolidate.
Alte 111 imobile prezintă pericol public în cazul producerii unui seism, unele dintre aceste clădiri datând chiar din anii 1890. Practic, locatarii a 3.189 de apartamente din Capitală trăiesc într-o clădire încadrată în clasa I de risc seismic, imobil considerat periculos nu numai pentru ei, dar și pentru cei din jur, așa-numitele clădiri „cu bulină”.
Citește și Mărturii din 4 martie 1977: Erau mormane de moloz și oameni care scormoneau să scoată oameni
Citește și Mărmureanu: În ’77, cutremurul a venit fără să știm, acum suntem avertizați cu 30 de secunde înainte