REFERENDUM în orașul Panciu. ÎNAINTE: „Dacă la ora 17, la secția 93, nu s-a ieșit decât 40%… acționăm în forță”. DUPĂ: șase dosare penale. EXCLUSIV GÂNDUL

Parchetul General a deschis până acum 528 de dosare penale privind posibile fraude electorale comise la referendumul din 29 iulie. Dintre acestea, 17 cauze au fost soluționate cu neînceperea urmăririi penale. Cele mai multe dosare au fost deschise în județe din Oltenia și Moldova, județe unde au fost înregistrate prezențe record (de multe ori de peste 100 la sută). Unii primari ai localităților în care procurorii fac cercetări consideră că sunt supuși unui abuz al Procuraturii.

Gândul a publicat în 25 iulie un reportaj sub acoperire în care arăta cum vor acționa primarii USL pentru a duce alegătorii la vot. Unele din anchetele procurorilor vizează chiar localitățile depre care a relatat gândul. Un astfel de exemplu este orașul Panciu din județul Vrancea. Înainte de referendum primarul și viceprimarul anunțau că vor scoate toți cetățenii la vot. După referendum procudorii au deschis șase dosare penale. Citește mai jos detaliile anchetelor din țară.

Potrivit documentelor transmise de Parchet, cele mai multe dosare nu privesc votul multiplu, ci infracțiuni legate de falsificarea votului precum: introducerea de buletine de vot gata ștampilate în urne, mita electorală, împiedicarea liberului exercițiu al votului. Nu este prima dată când procurorii anchetează fraudele electorale. Judecătorii au emis chiar și condamnări la închisoare pentru persoanele care au fraudat alegerile.

Parchetul a realizat o centralizare a dosarelor deschise în urma sesizărilor sau autosesizărilor privind fraudele electorale înregistrate la referendumul din 29 iulie. Mare parte din dosare sunt realizate de procurorii Parchetului General. Câteva din dosare sunt investigate de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție.

VEZI AICI LISTA LOCALITĂȚILOR ÎN CARE PARCHETUL FACE CERCETĂRI

Top 10 Parchete în funcție de numărul de dosare deschise

Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova – 34 dosare
Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgoviște – 29 dosare
Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani – 22 dosare
Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria – 21
Parchetul de pe lângă Judecătoria Găești – 18 dosare
Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța – 16 dosare
Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași – 12 dosare
Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci – 11 dosare
Parchetul de pe lângă Judecătoria Băilești – 10 dosare
Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari – 10 dosare

Orașul Panciu înainte de refrendum: „Acționăm în forță, ducem lumea la vot”. După referendum: șase dosare penale

Procurorii parchetului Panciu (județul Vrancea) au deschis șase dosare. Pe 25 iulie, gândul a publicat un reportaj sub acoperire în care primarul și viceprimarul din Panciu povesteau cum vor scoate votanții la vot. „Planul nostru este așa: dacă la ora 17 la amiază, la secția 93 să zicem, nu s-a ieșit decât 40%… acționăm în forță. Vedem ce zone nu s-au mișcat. Ne uităm pe strada X cine a venit la vot și cine nu a venit. Mergem și îi aducem la vot. Sunt în jur de 9 mașini pe fiecare secție”, a relatat Iulian Nica, viceprimarul orașului Panciu și șef de campanie. În final, în Panciu, la referendumul din 29 iulie, s-a înregistrat o prezență de 61%, din 7926 de votanți înscriși pe listele electorale au votat 4854.

Contactat astăzi de gândul, viceprimarul Iulian Nica a declarat că nu știe nimic despre acțiunea procurorilor. „Nu am fost chemat la Parchet. Nu știu nimic despre ancheta lor. Fiecare acționează după cadrul legal. Mai multe nu pot sa spun”, a declarat viceprimarul Nica.

„Ancheta procurorilor este un abuz”

Tot în județul Vrancea, trei procurori DNA fac verificări, miercuri, în comuna Suraia, oamenii fiind chestionați cu privire la desfășurarea referendumului, după ce au fost depuse sesizări în acest sens, primarul spunând că are informații că localnicii ar fi fost luați la audieri chiar de la biserică. În comuna Suraia prezența la vot a fost de 64,8%, din 5030 de persoane înscrise pe liste au votat 3264. Edilul din Suraia a declarat că acțiunea procurorilor reprezintă un abuz și un atentat la libertățile și drepturile omului.

„Consider că acțiunea procurorilor DNA, a procurorilor lui Băsescu, este un abuz care are loc la ordinele președintelui suspendat Traian Băsescu. Cred că această acțiune are loc în mod special la Suraia pentru că eu am fost la PDL și acum avem de-a face cu o răzbunare. Ieri (n.r. – marți) am fost anchetați pentru altă plângere făcută de președintele PDL Vrancea, Alin Trășculescu, și care s-a dovedit a fi falsă”, a spus primarul Vasile Grosu citat de Mediafax.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud a deschis două dosare. În reportajul publicat de gândul înainte de referendum, un primar din județul Bistrița-Năsăud povestea cum va transporta alegătorii la vot utilizând chiar și mașina primăriei. „Mergem seara la oameni, în jurul orei 22. Vedem cine, cum sunt, ce fețe au. În funcție de cum se prezintă mergem noi după ei. Nu vrem să facem vâlvă. Ideea este să ducem cât mai mulți. Facem exact cum ne-a învățat Dragnea. Suntem echilibrați cu mașini pe secțiile de votare. Avem cam cinci autoturisme ale membrilor de partid. Dacă nu ne ajung, ducem și cu Loganul de la primarie. E un Logan bun, cu opt locuri. Noi vrem să ducem cât mai multă lume, nu neapărat cum să voteze”, spunea pe 25 iulie primarul Venig Roland, edilul orașului Sângeorz-Băi (Bistrița-Năsăud).

Ce anchetează procurorii și cine sunt vizați de anchete

Din informațiile puse la dispoziție de procurori reiese că dosarele deschise nu privesc votul mutiplu, infracțiune care în general este comisă de alegători, ci infracțiuni legate de falsificarea votului, precum: introducerea de buletine de vot gata ștampilate în urne, mita electorală, împiedicare liberului exercițiu al votului, violarea secretului votului. În general, aceste infracțiuni sunt comise de organizatorii referendumului și mai puțin de către alegători.

Potrivit informării Parchetului General, cele mai multe din dosarele investigate de procurori vizează infracțiunea prevăzută de art. 52 din legea 3/2000, care spune următoarele: „Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a participa la referendum se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.”

De asemenea, o parte din dosare privesc mita electorală prevăzută la art 54 a legii 3/2000. „Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”, spune legea.

O altă categorie de infracțiune este falsificarea votului prin introducerea mai multor buletine de vot în urmă. „Tipărirea și utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 7 ani”, prevede art. 55 din legea 3/2000.

„Art 53. (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”, este o altă infracțiune cuprinsă în dosarele procurorilor.

4 ani de închisoare pentru fraudă electorală

Nu este prima dată când procurorii anchetează fraude electorale. La alegerile din 2008 sau 2009 au fost trimise în judecată zeci de dosare privind mita electorală sau votul mutiplu. În 2010, 2011 și 2012 au apărut primele sentințe. Din relatările presei și sentințele emise rezultă că cele mai multe condamnări au fost cu suspendare. Există însă și un caz în care un bărbat din Mehedinți a primit o condamnare de 4 ani în urma unui dosar în care a fost acuzat la vot multiplu.

Una din cele mai mari pedepse pentru fraude electorale înregistrată în instanțe este de 4 ani de închisoare cu executare. Marin Amza din Mehedinți a fost condamnat în 2010 la 4 ani de închisoare cu executare de judecătoria Motru pentru vot multiplu la alegerile pentru Parlamentul European din 2009. Această condamnare a fost însă făcută în condiții speciale. Marin Amza mai avea o condamnare de 3 ani de închisoare cu suspendare. Odată survenită condamnarea pentru vot multiplu de un an cu executare, instanța le-a contopit și astfel au rezultat cei 4 ani cu executare.

În noiembrie 2009, Viorica Pătru din Făgăraș este suprinsă în timp ce mituia alegătorii cu 20 de lei. În 2010, Viorica Pătru a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare.

În 2011, Titi Petrea, un pădurar din Vrancea, a fost condamnat la 3 luni de închisoare cu suspendare pentru mită electorală. Pădurarul a fost obligat și la plata a 1000 de lei cheltuieli judiciare. Vezi aici detaliile dosarului

Chițescu Boboc Adina Elena, funcționar public la Primăria Rătești din județul Argeș a fost condamnată pe 20 mai la 8 luni de închisoare cu suspendare pentru vot multiplu. Citește aici decizia instanței

Judecătoria Cluj-Napoca a condamnat în mai doi bărbați pentru că la alegerile pentru Parlamentul European au votat multiplu. Cei doi au fost condamnați la 2, respectiv 4 luni de închisoare cu suspendare. Acestă sentință nefiind definitivă. Citețte mai multe aici