Secretul longevității unui „FARAON BUGETAR”. Decăderea Oltchim, povestită chiar de Constantin Roibu, fostul director care a câștigat 500.000 de euro doar din salarii

Privatizarea combinatului petrochimic Oltchim trebuie să se încheie joi, fie că Guvernul condus de Victor Ponta vrea sau nu. gândul a descris aici cum guvernele Tăriceanu, Boc și Ponta au contribuit la transformarea Oltchim într-o gaură neagră a economiei românești, prin decizii discutabile sau prin ignorarea problemei. Ajuns în al doisprezecelea ceas, Guvernul trebuie să privatizeze Oltchim sau să declanșeze procedura lichidării, conform înțelegerii cu Fondul Monetar Internațional (FMI), riscând chiar redeschiderea dosarului deschis de Comisia Europeană, în care România a fost cercetată pentru acordare ilegală de ajutoare de stat, la Oltchim. Astăzi, fostul director de la Oltchim, Constantin Roibu, a povestit pentru gândul cum s-a ajuns la acest declin și cum putea guvernul condus de Victor Ponta să iasă din clinciul unei privatizări „atipice”, cum singur o descriu oficialii de la Palatul Victoria.

Cine este Roibu

Constantin Roibu a condus Oltchim timp de 21 de ani, indiferent de partidele și alianțele politice care s-au perindat pe la guvernare. „Domnul Constantin Roibu este un faraon bugetar, care a rezistat de-a lungul anilor. Numai dânsul știe secretul longevității sale și cei care l-au susținut”, declara Remus Vulpescu, șeful OPSPI, pentru gândul. Roibu și-a dat demisia, alături de întreaga conducere de la Oltchim, la solicitarea reprezentanților Guvernului, care au acuzat managementul defectuos al combinatului.

Constantin Roibu a câștigat sume importante de bani cât a condus combinatul Oltchim. Doar din salarii, drepturi de autor și indemnizațiile de membru al Consiliilor de Administrație, Roibu a câștigat aproximativ 500.000 de euro, în perioada 2007-2011. Roibu a câștigat acești bani aflându-se la conducerea Oltchim, dar și în Consiliile de Administrație ale Protectchim (desprinsă în 2003 din Oltchim, se ocupă cu instalații și construcții), Designro (fosta secție de proiectare a Oltchim, separată ca firmă) și Oltchim Gmbh (reprezentanța Oltchim din Germania, de la Frankfurt).

„În momentul în care nu reușești să faci ce ți-ai propus, dai vina pe alții. Situația de la Oltchim și faptul că a intrat în cădere liberă sunt cunoscute din 2007, când a avut loc diminuarea capitalului social și transformarea capitalurilor proprii, care erau pozitive înainte de conversie, în capitaluri negative (n.r: guvernul Tăriceanu a operat o majorare de capital, prin conversia unei creanțe a AVAS la Oltchim). În imposibilitatea de a te finanța și de a-ți putea continua activitatea, acesta a fost rezultatul. Rezultat pe care noi l-am anunțat în fiecare ședință a AGA, în fiecare Consiliu de Administrație”, a explicat pentru gândul Constantin Roibu.

„Dacă strategia prezentată de mine este proastă, de ce se merge în continuare pe aceeași strategie, pe integrare cu rafinăria și cu petrochimia? De ce dau vina pe mine? M-a ajutat cineva să pun în practică această strategie?”, mai spune Roibu. Guvernul Ponta intenționează să privatizeze Oltchim la pachet cu rafinăria și operațiunile de petrochimie de la Arpechim, fără care Oltchim nu poate funcționa, lucru semnalat de conducerea și sindicatele de la Oltchim.

Gândul a arătat că Oltchim a început să piardă bani din 2007 și nu a mai avut cum să funcționeze efectiv începând din 2008, din cauza unor decizii politice discutabile, care nu au nicio legătură cu managementul companiei. Rafinăria Arpechim Pitești, de unde Oltchim își lua materia primă pentru producerea de PVC, a fost vândută către OMV Petrom, care în 2008 a decis închiderea ei.

Roibu: Guvernul Ponta avea soluția privatizării Oltchim de la Guvernul Ungureanu

Principala cheie a privatizării Oltchim a fost conversia creanței pe care AVAS o deține la combinat, în acțiuni. Este vorba despre o datorie care se ridică la 250 de milioane de euro, cu tot cu dobânzi și penalități, pe care Oltchim o are către AVAS. În acest fel, printr-o majorare de capital, statul român ar ajunge să dețină peste 95% din acțiunile companiei. Soluția a fost agreată atât de guvernul Boc, cât și de cel condus de Ponta, însă niciunul nu a reușit să o ducă la capăt, deși Comisia Europeană a dat aviz pozitiv măsurii. Astfel, guvernul Ponta a ajuns în situația neatractivă pentru investitori, de a vinde o companie cu datorii de peste 700 de milioane de euro, dintre care 250 de milioane sunt chiar către statul român.

„Guvernele care au fost până acum au avut o reținere să facă conversia, pentru că au așteptat permisiunea de la Comisia Europeană. Eu am solicitat să nu mai stăm după aprobare și să dăm drumul la conversie, după care să luăm și aprobarea. Nu am fi ajuns în această situație. De ce nu s-a făcut conversia când a venit noua conducere a Guvernului? (n.r: aprobarea de la CE a fost dată în 2011). Justificările pe care le aduce Remus Vulpescu sunt total nefondate”, susține Constantin Roibu, în interviul acordat gândul.

Piedica în calea acestei conversii, invocată atât de guvernul Boc, cât și de guvernul Ponta, inclusiv prin vocea lui Remus Vulpescu, șeful OPSPI, au fost acționarii minoritari de la Oltchim – PCC SE (Germania) și Nachbar Services (fond de investiții offshore din Cipru). Aceste firme ar fi rămas cu doar 5% din acțiuni, din aproximativ 32% cât dețin în prezent împreună, pierzând astfel controlul asupra Oltchim.

Decizia privind conversia creanței AVAS în acțiuni poate fi luată numai cu două treimi din voturile Adunării Generale a Acționarilor, lucru practic imposibil, dacă acționarii minoritari care dețin împreună 32% din companie se opun.

După cum gândul a arătat aici, PCC SE a înaintat însă un memorandum către Ministerul Economiei, la începutul lunii august, în care se arăta dispus să renunțe la opoziție. În ultimul moment, germanii au schimbat însă condițiile, au arătat reprezentanții Guvernului: ei au cerut, în schimbul cooperării, fie să li se garanteze câștigarea licitației la Oltchim, fie să li se garanteze că firma câștigătoare le va cumpăra participația la Oltchim. Guvernul Ponta a refuzat aceste condiții.

Totuși, Constantin Roibu a explicat pentru gândul că exista o soluție și pentru acest clinci: un proiect de ordonanță de urgență inițiat de premierul Mihai Răzvan Ungureanu, care a rămas însă în sertarul Ministerului Economiei.

„Și în situația în care PCC nu și-ar fi dat acordul, se demarase o ordonanță de urgență, pentru modificarea articolului 17 din legea 137 (pentru accelerarea privatizării), prin care se putea face majorarea de capital cu majoritate simplă, de 50%, cu aprobarea dreptului de preferință acționarului minoritar. Bineînțeles că se putea trece peste PCC, se putea obține votul în AGA. Chiar dacă ar fi fost apoi un litigiu deschis de acționarii minoritari, având aprobarea UE să faci conversia, statul își vedea de treabă și mergea cu privatizarea înainte, iar litigiul se încheia în câteva luni”, explică Roibu.

Proiectul, care se află și acum în dezbatere pe site-ul Ministerului Economiei, prevedea conversia automată în acțiuni a creanțelor deținute de AVAS la companii cu capital majoritat de stat, acordând drept de preferință acționarilor minoritari (adică aceștia să poată să cumpere primii acțiuni la un preț preferențial, pentru a-și păstra nivelul inițial al participației în companie).

Piedicile acționarului minoritar german, susținute de un europarlamentar PDL

Încă din 2007, când PCC SE a crescut în proporția acționariatului de la 4% la 12%, printr-o majorare de capital operată de AVAS, sub mandatul guvernului Tăriceanu, germanii au acționat întotdeauna pentru a-și apăra interesele, care nu au corespuns întotdeauna statului român și privatizării Oltchim cu orice preț. Dovada cea mai recentă este opoziția la conversia creanței AVAS.

„PCC și-a urmărit un scop și nu îl condamn pe el, îi condamn pe cei care l-au ajutat. În definitiv, PCC este un acționar care a vrut să cumpere pachetul de acțiuni la Oltchim la o valoare cât mai avantajoasă pentru el. PCC este și un concurent al nostru pe piață, normal că a vrut să aibă controlul pieței”, a explicat pentru gândul Constantin Roibu.

PCC SE deține un combinat similar în Polonia – Rokita, care este concurent direct al Oltchim.

Roibu condamnă faptul că reprezentanți ai statului român au ajutat firma germană să acționeze împotriva intereselor statului și ale Oltchim. În 2009, reprezentanții PCC au depus la Parlamentul European o petiție, prin care cereau sesizarea Comisiei Europene cu privire la un ajutor de stat ilegal acordat de România către Oltchim. Petiția a fost susținută de fostul europarlamentar PDL Nicolae Vlad Popa. Acesta nu a putut fi contactat de gândul pentru comentarii.

Secretul longevității lui Roibu la Oltchim și ce părere are despre Dan Diaconescu

Constantin Roibu a rezistat la conducerea Oltchim timp de 21 de ani, indiferent de partidele aflate la guvernare. Mulți s-au întrebat cum a rezistat, existând chiar acuze că fiecare partid a beneficiat de bani pentru campanii electorale, de la Oltchim.

„Eu am rezistat pentru că nu am fost angajat politic în niciun partid. Și am rezistat pentru că eu am preluat Oltchim la o cifră de afaceri de 72 de milioane de euro, am făcut retehnologizări, implementare de produse noi și am adus cifra de afaceri la 530 de milioane de euro în 2008, atunci când s-a oprit funcționarea petrochimiei de la Pitești. Firma a fost într-o continuă creștere, am avut ani în care am fost pe profit. În toate firmele în care nu s-a schimbat managementul o dată cu schimbarea guvernelor – ALRO, Dacia, Petromidia, acolo unde a existat o continuitate, firmele s-au dezvoltat, sunt în viață și la ora actuală și s-au făcut privatizări de succes”, a explicat însă Roibu, pentru gândul.

Roibu nu a dorit să comenteze prea mult cu privire la competitorii care se luptă pentru Oltchim. El a apreciat interesul rușilor de la Gazprom, pentru că aceștia, prin forța financiară pe care o au, ar reprezenta o garanție că Oltchim va funcționa și după privatizare. Despre inițiativa omului de televiziune Dan Diaconescu, Roibu nu are o părere la fel de bună.

„Ideea lui Dan Diaconescu nu este viabilă. Timpul este foarte scurt și îi trebuie foarte mulți bani. Sunt convins că Dan Diaconescu nu va putea să strângă din piață atâția bani, încât să poată să repornească acest lanț petrochimic, împreună cu rafinăria”, spune Roibu.

Pe de altă parte, Ziarul Financiar a relatat că șeful OPSPI, Remus Vulpescu, a declarat că „într-un mod pe care nu-l putem explica, Oltchim a consumat foarte multă materie primă pentru o producție foarte mică”. Salariații Oltchim care au protestat în fața sediului companiei au cerut efectuarea unui audit pentru a se afla unde au mers materiile prime ale Oltchim și ce companii beneficiază de utilități de la Oltchim. S-a acreditat astfel ideea că Oltchim este căpușat de firme care ar avea legătură cu managementul lui Constantin Roibu. Ideea a fost susținută în trecut și de germanii de la PCC, care au cerut ca Oltchim să elimine intermediarii prin care își vindea producția în țară sau în străinătate și să vândă direct.

Cine a rămas în cursa pentru Oltchim

În cursa pentru Oltchim au rămas trei competitori care și-au manifestat interesul. Privatizarea a fost întârziată până joi, 20 septembrie, din cauza unor contestații în instanță, deși termenul-limită agreat cu FMI era astăzi, 18 septembrie. Guvernul Ponta trebuie acum să negocieze cu Fondul amânarea, precum și un eventual eșec al privatizării, caz în care combinatul va intra în administrare specială.

Omul de televiziune Dan Diaconescu, descris de premierul Victor Ponta drept „o ofertă exotică”, vrea să preia combinatul printr-un fond de investiții care nu există deocamdată, în care anumiți oameni de afaceri și orice român cu bani să poată investi, în schimbul acțiunilor la Oltchim. Diaconescu a blocat privatizarea luni, depunând în instanță trei contestații.

Chimcomplex, companie deținută de omul de afaceri Ștefan Vuza, vrea să preia Oltchim. După ce premierul Victor Ponta a calificat compania drept fără putere financiară, Vuza a făcut un anunț surpriză: se va alia cu alți oameni de afaceri, printre care și Ioan Niculae, prin gigantul Interagro.

Al treilea investitor interesat este gigantul rusesc Gazprom, care de altfel a solicitat amânarea privatizării, pentru a putea să evalueze situația combinatului cum se cuvine. Gazprom vrea să intervină la Oltchim prin brațul petrolier pe care îl deține, Gazprom Neft.

ULTIMA ORĂ. Vuza schimbă strategia pentru privatizarea Oltchim și se reînscrie la licitație cu o singură ofertă

Omul de afaceri Ștefan Vuza a decis să retragă documentele pentru preluarea Oltchim, depuse luni prin intermediul Chimcomplex și Aisa Invest, și să înainteze joi o singură ofertă, îmbunătățită. „Amânarea privatizării Oltchim cu trei zile dus la schimbarea strategiei de ofertare, iar mâine, 20 septembrie, ne vom reînscrie la licitație cu o singură ofertă îmbunatățită, cu care ne dorim să câștigam. Decizia de retragere a ofertelor Chimcomplex și de îmbunătățire a celor depuse de Aisa Invest a venit și pe fondul declarațiilor premierului României, care este dezinformat cu privire la capacitatea investițională a ofertantului Chimcomplex. Precizăm că în caietul de sarcini nu este niciun criteriu de precalificare în acest sens, iar dacă ar fi fost, competitorii de tip «exotici» nu ar mai fi avut posibilitatea de a se înscrie, însa poate ca s-a dorit acest lucru”, se arată într-un comunicat transmis de grupul Serviciile Comerciale Române (SCR), deținut de Ștefan Vuza.

Premierul Victor Ponta a declarat miercuri că situația Oltchim nu este una fericită, deoarece o ofertă este „exotică”, iar cei de la Chimcomplex sunt prea mici pentru a prelua combinatul. „Nu este o situație fericită, pentru că, din păcate, dincolo de cei care sunt deja acolo, din cele două oferte una este exotică, iar cealaltă trebuie verificată din punct de vedere al potențialului financiar. Totuși, cei de la Chimcomplex sunt destul de mici față de cât de mare este Oltchim. Indiferent însă de rezultatul final, nu vom accepta niciun fel de ofertă care presupune pierderea locurilor de muncă și dezmembrarea Oltchim. Situația este foarte dificilă”, a spus Ponta.