Prima pagină » Interviurile Gândul » TESTUL GÂNDUL. Cum gândesc și ce planuri au candidații pentru șefia Parchetului General și DNA. „Am un singur stăpân de care mă tem, sus de tot, undeva, în Univers” – EXCLUSIV

TESTUL GÂNDUL. Cum gândesc și ce planuri au candidații pentru șefia Parchetului General și DNA. „Am un singur stăpân de care mă tem, sus de tot, undeva, în Univers” – EXCLUSIV

11 procurori speră să devină procuror general sau procuror șef al DNA și s-au înscris în concursul inițiat de Mona Pivniceru pentru cele două funcții, cu toate că fostul șef al DNA, Daniel Morar, spune despre procedura de selecție că este o farsă. Șapte din cei 11 au răspuns unui chestionar comun, alcătuit de gândul cu scopul de a afla ce vor face dacă ajung sefii procuraturii.

Dacă un procuror spune că vrea să incrimineze intervenția politicienilor asupra magistraților, altul promite că va crea un corp de control, pentru a avea posibilitatea să-și pedepsească colegii din procuratură.

„L-am cunoscut în 92 pe Fane Căpățână, nu avea antecedente penale”, ne-a relatat unul din candidații pentru Parchetul General. De asemenea altă concurentă a admis și ea că are o relație cu un politician PSD. Doi procurori care vor să conducă DNA susțin că ar accepta un control politic al parchetelor, dar numai în anumite condiții.

Citește mai jos câteva din explicațiile a șase procurori care candidează la Parchetul General și DNA.

„Aș vrea un corp de control pentru procurorul general. L-am cunoscut în ”92 pe Fane Căpățână, nu avea antecedente penale”

Procurorul Gheorghe Cornescu spune că are în spate o experiență de 28 de ani, aceasta fiind unul dintre motivele pentru care a candidat la funcția de procuror general. Fost procuror militar, Cornescu spune că, în calitate de procuror general, și-ar dori să aibă la îndemână un corp de control. „Cred că ar trebui măcar atribuțiile de control intern să fie redate procurorului general, cum au fost până acum un număr de ani, adică probleme de disciplină în sistem, probleme de control, să le aibă la îndemână ca instrumente”, a declarat Gheorghe Cornescu pentru gândul.

Un detaliu important legat de Gheorghe Cornescu este relația lui cu Fane Căpățână. În 200,1 presa a publicat o declarație în care susținea că interlopul este prieten de șprițuri cu procurorul Cornescu. Inițial, Gheorghe Cornescu a afirmat că aceste informații ar fi insinuări făcute în anii 2000 de un alt coleg procuror, contracandidat pentru un post de conducere. Procurorul a catalogat informația drept o inepție.

Gheorge Cornescu1 by Biro Attila

Întrebat, însă, dacă l-a cunoscut personal pe Fane Căpățână, procurorul Cornescu a declarat următoarele: „L-am cunoscut prin ”92 sau ”93, asta a fost toată povestea, când nu era cu antecedente penale și nașul lui era ofițer de poliție și lucra cu mine. Nu a fost la vremea respectivă niciun fel de problemă. Ce s-a încercat să se insinueze apoi a fost o poveste urâtă, dar e bine că s-a lămurit la vremea respectivă”  Citește mai multe aici despre procurorul Gheorghe Cornescu.

„Sunt prietenă cu Corina Crețu de 14 ani. Carierele noastre nu s-au întrepătruns”

Viorica Stoica este procurorul care, în 2005, a vrut să-l audieze pe Traian Băsescu în dosarul privind fraudele de la alegerile prezidențiale din 2004. Procurorul Stoica spune că nu vede acest episod ca un impediment în a candida atât pentru funcția de procuror general, cât și pentru cea de procuror șef al DNA.

Stoica a declarat într-un interviu pentru gândul că obiectivul ei ca procuror general vor fi dosarele de corupție, dar și ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene. „Eu sunt un om liber, domnule ziarist; am un singur stăpân de care mă tem, acolo sus de tot, undeva, în Univers”, spune Viorica Stoica despre sine.

Procurorul a dezvăluit că este prietenă cu europarlamentarul PSD Corina Crețu. „Am fost și suntem prietene de 14 ani și, după cum puteți observa, carierele noastre nu s-au întrepătruns. Magistratul nu poate trăi într-un glob de sticlă, pentru că este om”, a declarat Viorica Stoica pentru gândul. Citește mai multe aici despre procurorul Viorica Stoica .

„Corupția trebuie investigată indiferent de cine este procuror general”

Tiberiu Nițu este inspector în cadrul Inspecției Judiciare a CSM și timp de patru ani a fost adjunct al procurorului general.

Spune că s-a înscris în concursul inițiat de ministrul Justiției pentru că are experința necesară pentru a conduce procuratura, dar și pentru că știe vulnerabilitățile sistemului. Procurorul Nițu susține că dosarele de corupție trebuie investigate indiferent de cine conduce Parchetul General. „În opinia mea, continuarea combaterii fenomenului infracțional în general, dar mai ales a corupției în special, atât la nivel înalt, cât și la nivel local, nu trebuie să fie dependente de voința sau dispoziția vreunui șef sau a altor factori exteriori. Sistemul trebuie să fie pur și simplu sustenabil, rolul procurorilor fiind acela de a combate criminalitatea fără prejudecăți ori discriminări”, a declarat procurorul Nițu într-un interviu pentru gândul.

Procurorul Nițu și-a început cariera de magistrat în anul 1995, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești, exercitând ulterior următoarele funcții: februarie 1999 – februarie 2002 prim-procuror adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești; februarie 2002 – februarie 2005 prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești; martie 2005 – iulie 2006 procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; august 2006 – în prezent, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova. Citește mai multe aici despre procurorul Tiberiu Nițu.

„Intervenția politicienilor asupra procurorilor trebuie să devină infracțiune”

Gheorghe Moța este procuror în cadrul Parchetului Tribunalului Gorj și spune că a intrat în cursă pentru că are convingerea că poate să rezolve măcar o parte din problemele cu care se confruntă în prezent sistemul judiciar.

Moța a declarat pentru gândul că politicienii nu trebuie să se amestece în activitatea procurorilor. „Cred că orice intervenție asupra unui magistrat, procuror sau judecător trebuie să fie incriminată ca infracțiune”, a afirmat Gheorghe Moța. Procurorul gorjan este de părere că, în următorii ani, prioritatea Parchetului General trebuie să fie dosarele de mare corupție, dar că nu trebuie ignorate nici dosarele comune care afectează cetățenii obișnuiți.

Emil Mota1 by Biro Attila

Moța precizează că a anchetat în general dosare de corupție, fiind cel care i-a pus sub învinuire pentru prima dată pe șefii din minerit. „Unul din dosarele care mi-a provocat cea mai mare satisfacție a fost revizuirea pe care am promovat-o în cazul Țundrea, care a dus apoi la pedepsirea adevăratului făptuitor”, a mai declarat procurorul Moța. Despre concursul inițiat de ministrul Mona Pivniceru și declarat drept o farsă de procurorul general interimar Daniel Morar, procurorul Moța susține că este o procedură transparentă. 

Gheorghe Moța a intrat în atenția presei după ce în 2005 l-a trimis în judecată pe Nicolae Mischie. Fostul președinte al Consiliului Județean Cluj a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență și luare de mită în primă instanță. Gheorghe Moța a deținut funcția de prim-procuror al Parchetului Tribunalului Gorj până în mai 2007, când plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a revocat. Citește mai multe aici despre procurorul Moța.

„Nu văd nimic neobișnuit ca procurorul general să prezinte un raport în fața Parlamentului”

Procurorul Gheorghe Sima este șeful Serviciului de resurse umane, documentare și statistică judiciară din cadrul Parchetului General. Sima are o carieră de 30 de ani de magistratură, începându-și activitatea înainte de ”89, la Procuratura din Târgoviște.

Într-un interviu pentru gândul, a declarat că nu vede nimic rău într-o formă redusă de control a Parlmentului asupra Parchetului General și a DNA.

„În principiu, nu văd nimic neobișnuit ca procurorul general să prezinte un raport în fața Parlamentului. Cu ce ar deranja ca, în fața forului legislativ, puterea judecătorească să prezinte o dare de seamă a activității? Asta nu înseamnă absolut nimic. Nu înseamnă că Parlamentul se va implica în soluționarea cauzelor, nu înseamnă că Parlamentul va da dispoziții cu privire la urmărirea penală sau cu privire la soluționarea unor cauze”, a declarat procurorul Sima pentru gândul. Citește mai multe aici despre procurorul Gheorghe Sima.

„Un control strict politic al Parlamentului asupra DNA nu ar fi o problemă”

Vasile Ioniță este procuror DNA, are 16 de activitate în Parchet și a instrumentat o parte din dosarele vameșilor. Procurorul spune că vrea să devină șeful instituției pentru că, în opinia sa, are putea să schimbe modul în care sunt investigate dosarele complexe.

Când vine vorba de mediul politic, Vasile Ioniță este de părere că un control reciproc al puterilor în stat nu trebuie exclus.

„Dacă controlul din partea Parlamentului va fi unul numai politic, în sensul de a analiza activitatea Ministerului Public și de a transpune rezultatul acestei analize făcute de ei într-o lege, într-o politică penală, atunci nu ar fi nici o problemă cu un astfel de control”, a declarat procurorul pentru gândul. Citește mai multe aici despre procurorul Vasile Ioniță.

Viorel Ionita1 by Biro Attila

 „Avizele privind urmărirea penală a miniștrilor trebuie eliminate”

Procurorul Ioan Irimie a întocmit rechizitoriile și i-a trimis in judecată pe fostul parlamentar PSD Gabriel Bivolaru (condamnat definitiv la 3 ani de închisoare) și pe devalizatorul Băncii „Dacia Felix”, Ioan Sima. A condus DNA Cluj în 2005, după care a fost revocat de Daniel Morar. Spune că a activat și în cadrul structurii centrale a DNA.

Într-unul dintre cele mai recente dosare pe care le-a investigat, a obținut o condamnare de 14 ani pentru o infracțiune de spălare de bani. „Politicienii nu trebuie să submineze activitatea DNA sau să influențeze activitatea procurorilor. Spre exemplu, în cazul avizelor privind urmărirea penală a miniștrilor, sunt de părere ca aceste avize trebuie eliminate. Acum, ei au o imunitate de facto, care influențeză negativ investigațiile și anchetele penale ale procurorilor”, a declarat Ioan Irimie într-un interviu pentru gândul.

Procurorul este convins de principiul separării puterilor în stat și spune că mediul politic nu are niciun drept să se implice în activitate procurorilor. „Vă spun în mod franc, Justiția este una din cele trei puteri ale statului, nu este subordonată executivului sau politicului. Numai așa poate exista un echilibru și Justiția poate să fie independentă. Procurorul nu poate fi controlat de executiv sau de Parlament”, a declarat Ioan Irimie pentru gândul. Citește mai multe aici despre procurorul Ioan Irimie.


NOTĂ: Gândul va publica în următoarele zile interviurile integrale cu procurorii care candidează pentru funcția de procuror general și procuror șef DNA

Autor
Autor

Citește și