Unii judecători CCR vor să tranșeze MARȚI soarta lui Băsescu. „Există posibilitatea ca la ședință să se pună în discuție validarea/invalidarea referendumului”. EXCLUSIV

Un judecător CCR a anunțat, luni, pentru gândul că la ședința extraordinară de marți a Curții Constituționale ar putea fi luată în discuție validarea/invalidarea referendumului, dar că acest aspect va fi decis în cadrul ședinței. Altfel spus, CCR ar putea scurta perioada pe care și-a fixat-o pentru pronunțarea unui verdict în privința reîntoarcerii lui Traian Băsescu la Cotroceni. Judecătorul CCR nu a dorit să fie citat.

Contactat de gândul, președintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat că el personal nu crede că se va discuta pe fond soarta refrendumului, dar nu a exclus în totalitate posibilitatea să se ajungă la o soluție privind validarea sau invalidarea referendumului. „Nu cred că există posibilitatea să discutăm pe fond validarea sau invalidarea referendumului, dar nu știu ce documente am primit. Poate am primit listele electorale”, a declarat judecătorul Zegrean.

Contactat de gândul, Mircea Dușa, ministrul Administrației și Internelor, a declarat că nu a trimis niciun document către CCR. „De când am fost investit ministru nu am transmis niciun document către Curtea Constituțională”, a afirmat Mircea Dușa. Pe de altă parte, premierul Ponta a transmis Curții Constituționale luni seara o scrisoare în care arată că Guvernul a primit din partea acestei instituții două adrese care conțin solicitări diferite, explică faptul că listele electorale nu se află la Executiv, dar că Guvernul va comunica în termen datele cerute.

De amintit că, săptămâna trecută, judecătorii Tudorel Toader și Acsinte Gaspar au cerut întrunirea de urgență a plenului Curții Constituționale. Cei doi judecători s-au arătat nemultumiți de o erată a Curții de care spun că nu aveau cunoștință și care închidea practic discuția despre eliminarea românilor din străinătate de pe listele de vot.

Zegrean: Vine toată lumea

Președintele CCR, Augustin Zegrean, ne-a declarat că a primit confirmarea că la ședința de mâine a Curții vor participa toți judecătorii. Întrebat dacă la ședință ar putea fi discutată validarea/invalidarea referendumului, președintele CCR nu a exclus în totalitate această posibilitate, dar a precizat că nu știe care va fi ordinea de zi a ședinței și că aceasta va fi stabilită la ședință. „Au confirmat toți cei nouă judecători că vor fi prezenți la ședința de mâine. Nu am stabilit încă ordinea de zi. Nu cred că există posibilitatea să discutăm pe fond validarea sau invalidarea referendumului, dar nu știu ce documente am primit. Poate am primit listele electorale. Eu acuma mă întorc din concediu. Noi mâine vom stabili ordinea de zi”, a declarat pentru gândul președintele CCR, Augustin Zegrean.

Alte surse constituționale au arătat pentru gândul că există posibilitatea ca pe ordinea de zi a ședinței să fie introdusă și discuția pe fond a validării sau invalidării referendumului. „Există posibilitatea ca la ședință să se pună în discuție și validarea/invalidarea referendumului”, a declarat, pentru gândul, unul din judecătorii CCR, care a preferat să nu îi fie declinată identitatea. Aceleași surse au precizat însă că totul depinde de ce documente a primit CCR și, în special, de ce vor decide judecătorii constituționali.

În acest calcul, esențiale sunt două aspecte. Primul este legat de adresele Ministerului de Interne, în special adresa în care ministerul sub semnătura lui Victor Paul Dobre (fost ministru delegat pentru Administrație n.red.) a precizat că nu își asumă numărul de 18,2 milioane de votanți de pe liste. Această adresă a fost comunicată de MAI pe 2 august după ce inițial, tot în aceeași zi, MAI a trimis o adresă în care preciza în clar că numărul de români înscriși pe listă este de 18,2 milioane.

Pe baza adresei semnate de Victor Paul Dobre, CCR a decis să amâne verdictul referendumului pentru 12 septembrie, mai apoi pentru 31 august. Cifra de 18,2 milioane este esențială în calcului validării/invalidării referendumului deoarece în funcție de această cifră a fost calculat pragul la care poate fi validat referendumul. Astfel că, dacă cifra de 18,2 milioane rămâne, atunci pragul de 50% plus unu necesar validării este de peste 9 milioane or la referendum au participat aproximativ 8,4 milioane de români. Parchetul General, în cadrul cercetărilor din dosarul „Referendumul”, a stabilit însă că adresa prin care MAI spune că nu își asumă acuratețea listelor electorale a fost semnată cu încălcarea legii de către Victor Paul Dobre.

Un alt aspect de care ar putea ține cont judecătorii CCR este și vizita lui Philip Gordon, asistent al secretarului de stat american, Hillary Clinton, și de îngrijorările administrației Obama transmise prin intermediul acestuia. Președintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat pentru gândul că nu a fost programată o discuție intre el sau judecătorii Curții și reprezentantul administrației Obama. Singurul lucru cert este că cei 9 judecători se vor reuni, marți 14 august, la ora 10:00 dimineață.

Contactat de gândul, judecătorul Ion Predescu a declarat că nu știe care va fi ordinea de zi a ședinței. „Nu știu nimic despre ordinea de zi. Nici nu mă interesează. Credeți că toată existența noastră depinde numai de asta? Nu știu nici la ce oră e ședința. Mă voi interesa diseară ca să știu la ce oră să merg”, a declarat judecătorul Ion Predescu.

Judecătorul Acsinte Gaspar, care alături de Tudorel Toader a cerut săptămâna trecută convocarea unei ședinte extraordinare, a declarat luni 13 agust că nu poate face nicio declarație. „Nu pot să îmi depășesc limitele mandatului. Nu pot să fac niciun fel de precizări. Oridinea de zi se va stabili maine”, a declarat Acsinte Gaspar pentru gândul.

Erata CCR de care depinde validarea/invalidarea referendumului

După ce pe 7 august CCR a publicat în Monitorul Oficial o erată la decizia din data de 2 august, judecătorii Ion Predescu, Acsinte Gaspar și Tudorel Toader au acuzat unele nereguli față de acestă rectificare. În esență, rectificarea spune că pe listele electorale permanente trebuie să fie incluși toți cetățenii români cu drept de vot. Prin acestă rectificare la decizia de pe 2 august, CCR a închis discuția legată de românii plecați în străinătate pe care USL dorea să îi elimine din listele electorale permanente. Prin eliminarea acestei categorii de români, USL ar fi redus numărul de români din listele de vot și, pe cale de consecință, ar fi încercat să valideze refedendumul, scopul final fiind demiterea președintelui.

Un alt aspect pe care judecătorii CCR trebuie să îl lămurescă este și schimbul de adresa dintre cu MAI. În primul rând, presa a relatat că CCR ar fi cerut MAI actualizarea listelor elctorale. În presă este publicată și o adresă cu acest conținut. Ulterior, pe 6 august, CCR revine și clarifică situația menționând că a cerut listele electorale actualizate conform legii, excluzând astfel actualizarea listelor electorale. De altfel, în documentarea realizată de procurorii Parchetului General în dosarul „Referendumul”, se arată că CCR a cerut doar listele electorale actualizate.

Pe 1 august, MAI transmite prima adresă către CCR în care spune că pe listele electorale sunt înscrise18.292.514 de persoane. „În copiile listelor electorale permanente utilizate la referendumul național pentru demiterea președintelui României din 29.07.2012, întocmite potrivit dispozițiilor legale în vigoare în domeniul electoral, au fost înscrise un număr de 18.292.514 persoane”. Adresa este semnată de ministrul delegat pentru Administrație, Victor Paul Dobre și, pentru ministrul Administrației și Internelor Ioan Rus, de chestorul principal de poliției Căbulea Ioan-Nicolae, secretar de stat, șef al Departamentului ordine și siguranță publică din cadrul Ministerul Administrației și Internelor.

Tot pe 1 august, după ce este trimisă prima adresă, după orele 22:00, la sediul Ministerului Administrației și Internelor are loc o întâlnire la care participă ministrul delegat pentru Administrație – Victor Paul Dobre, chestorul principal de poliție Căbulea Ioan-Nicolae și chestorul de poliție Manoloiu Constantin.

La această întâlnire, ministrul delegat pentru Administrație,Victor-Paul Dobre, îi solicită chestorului de poliție Manoloiu Constantin să întocmească o completare la solicitarea deja transmisă Curții Constituționale pentru o interpretare „corectă” a adresei inițiale, în cursul nopții lucrându-se la proiectul acestui document, ce a fost asumat prin semnătură de către chestorul de poliție Manoloiu Constantin. Astfel că pe 2 august la CCR ajunge o nouă adresă a MAI în care ministerul spune că nu își mai asumă numarul 18,2 milioane de români înscriși pe liste. Presa relatează că în baza acestei adrese CCR decide pe 2 august să amâne deznodământul recensământului pentru 1 septembrie. Apoi pe 3 august CCR spune că se va reuni pe 29 august.

Cronologia pe scurt a evenimentelor dinainte ședinței de marți 14 august

Miercuri 1 august

Curtea Constituțională se reunește în prima ședință pentru a discuta contestațiile USL, dar și pentru a decide validarea sau invalidarea referendumului. Dezbaterile se amână pentru 2 august. Președintele CCR, Augustin Zegrean, declară că au fost cerute informații de la MAI și INS și că, înainte de a se pronunța cu privire la rezultatul referendumului, judecătorii CC trebuie să aibă documente oficiale, trimise către ei de instituții. Tot pe 1 august apare și schimbul de adrese între CCR și MAI în urma căruia la Parchetul General se deschide dosarul „referendumul”.

Joi 2 august

Adresa MAI în care spune că nu își asumă răspundera față de corectitudinea listelor electorale permanente este înregistrată la CCR. Tot pe 2 august, CCR anunță că amână luarea unei decizii privind validarea sau invalidarea referendumului pentru 12 august. CCR emite un comunicat în care spune că a primit date contradictorii.

În acest moment se constituie la Parchetul General ceea ce este generic numit „dosarul Referendumul”. Procurorii spun că s-au autosesizat din oficiu după ce CCR a publicat comunicatul în care arată că a primit date contradictorii.

Curtea Constituționlă a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiate, contestațiile USL referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului național din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea președintelui României.

Vineri 3 august

CCR anunță că a modificat data ședinței în care decide soarte referendumului pentru 31 august. După ce pe 2 august s-a autosesizat, Parchetul General preia procesele verbale privind listele electorale, inclusiv cele suplimentare, referitoare la voturile de la referendum. Ministrul de Interne, Ioan Rus, anunță că autoritățile vor organiza, până pe 24 august, un mini-recensământ, urmând ca românii să fie vizitați acasă de un reprezentant al Primăriei.

Luni 6 august

Luni dimineață, CCR face publică o adresă transmisă către MAI. Președintele CCR, Augustin Zegrean, spune în adresă că a cerut MAI listele electorale permanente actualizate. Din acestă formulare reiese că este exclusă o actualizare a listelor printr-un mini-recensământ. Cu toate acestea, nu este clar de ce Curtea Constituțională a decis să amâne verdictul referendumului pentru 31 august având în vedere că informațiile solicitate există deja și nu era nevoie de o perioadă de timp atât de mare.

Marți 7 august

Monitorul Oficial publică o erată CCR esențială pentru soarta referendumului. Paragraful lipsă spune că listele electorale permanente îi cuprind pe toți românii cu vârsta de peste 18 ani, care au drept de vot. Această precizare a CCR închide discuția despre actualizara listelor dorită de USL pentru a micșora numărul de alegători din liste. Prin mini-recensământ, USL dorea diminuarea numărului de alegători, astfel încât cei 8,4 milioane de români prezenți la referendumul de pe 29 iulie să fie suficienți pentru validare și implicit pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

Judecătorul Ion Predescu (afiliat taberei USL din CCR) aruncă bomba, anunțând, pentru gândul, că nu a avut cunoștință de erata în cauză și că ea nu este legală dacă nu este dezbătută de plenul CCR. Declarația judecatorului Predescu este importantă deoarece membrii Curții nu dezbat în public actele emise de CCR. Reacția sa este amplu dezbătută în presă iar punctul său de vedere este adoptat în retorica membrilor USL. Este prima reacție a unui judecător al CCR care spune că nu a avut informații despre erata trimisă de judecătorii Curții Constituționale către Monitorul Oficial.

Dezbaterile se axează în principal pe erata CCR care practic ar deschide calea spre o invalidare a referendumului. Un alt judecător CCR, Tudorel Toader, și el considerat ca apropiat al USL, se declară nemulțumit de erată. Tudorel Toader declară că nu știa de această erată și că a solicitat președintelui CCR, Augustin Zegrean, convocarea de urgență a plenului.

Joi 9 august

Judecătorul CCR Acsinte Gaspar declară joi pentru gândul că el nu a fost consultat privind erata și a cerut convocarea plenului Curții. Gaspar este al treilea judecător CCR care se arată nemulțumit de erată, după Ion Predescu și Tudorel Toader.