Alina Bârgăoanu: ”TikTok. Putere și tehnologie” (OPINIE)

Săptămâna trecută, platforma de video-sharing TikTok, al cărei proprietar este compania chineză ByteDance, a intrat în vizorul administrației de la Casa Albă. Atât Președintele american, Donald Trump, cât și Secretarul de Stat, Mike Pompeo, au declarat că iau în calcul interzicerea platformei în Statele Unite. Chiar și Amazon, magazinul “all inclusive” s-a alăturat acestor apeluri, cerându-le angajaților să-și dezinstaleze TikTok-ul de pe telefoanele de serviciu. Care este miza acestor declarații, venite din partea oficialilor și a “supermogulilor” tehnologici deopotrivă? Ce spun ele despre “balcanizarea” Internetului și despre competiția tehnologică feroce din fundal?

Mobilizare anti-Trump în ritm de Macarena

TikTok a intrat furtunos pe piața aplicațiilor pentru adolescenți și tineri, ca urmare a unei combinații unice între sunet, video, pre-fabricare/ pre-procesare a participării. Totul într-o variantă foarte concisă, cu videoclip-uri între 15 și 60 de secunde. “Mama” TikTok-ului este aplicația Musical.ly, care le permitea copiilor și adolescenților să își producă, de unii singuri, scurte videoclipuri în care doar înlocuiau fața unei celebrități cu propria figură.

Succesul instantaneu al Musical.ly s-a bazat pe cultivarea iluziei că, fără nici un efort, poți “cânta” la fel de bine ca un megastar. Atunci când această iluzie s-a întâlnit cu forța nemaiîntâlnită a algoritmilor, cu tehnologia de tip platformă, cu posibilitățile de stocare, descărcare și distribuire oferite de noul proprietar, ByteDance, a rezultat TikTok – senzația momentului; peste 2 miliarde de descărcări, reprezentând, potrivit AdWeek, cea mai descărcată aplicație în trimestrul I al anului 2020. Și, foarte important, primul gigant tehnologic chinez cu o audiență globală, prezent pe piețe imense precum SUA, India, Brazilia, Indonezia, Rusia, Mexic.

Este adevărat că, la această evoluție fulminantă, a contribuit și perioada de pandemie, când, închiși în case, părinții s-au alăturat copiilor pentru a face împreună videoclipuri dintre din ce în ce mai haioase – dans, aerobic, prinselea prin casă, concurs de aruncat mingile la coș, scurte show-uri de dresaj cu pisici, câini și papagali.

Recent, TikTok s-a transformat, din simplă aplicație capabilă să scoată membrii unei familii din plictiseala și uzura asociate unei perioade prea lungi petrecute împreună în teren de confruntare electorală, politică și geopolitică.

Să amintim episodul din luna iunie, când, potrivit relatărilor presei mainstream, numărul mai mic de participanți la primul miting electoral al Președintelui Trump s-ar fi datorat unui tip de “sabotaj” organizat de tineri pe TikTok. Mobilizarea (!) de a rezerva bilete la miting și de a nu participa efectiv s-a făcut prin intermediul unui videoclip realizat pe ritmurile hit-ului Macarena. Așadar, în ritmuri și figuri de Macarena, tinerii (de fapt, copiii și adolescenții) anunțau, având la dispoziție 60 de secunde, că au confirmat locul la mitingul electoral tocmai pentru ca locul respectiv să rămână gol. Este prematur să ne pronunțăm dacă această demobilizare în ritm de Macarena a avut sau nu efect; cert este că, odată cu acest episod, TikTok începe să fie perceput drept unul dintre principalii jucători ai mediului online.

“În mâinile cui doriți să ajungă datele voastre”?

Luni, 6 iulie, întrebat fiind într-un interviu pentru Fox News dacă recomandă utilizarea TkTok, Secretarul de Stat american a răspuns: “doar dacă vreți ca datele voastre să ajungă în mâinile Partidului Chinez”. Pe lângă această recomandare, Secretarul de Stat a precizat: “nu vreau să o iau înaintea Președintelui, dar vă pot spune că luăm în calcul interzicerea aplicațiilor chineze”, care sunt “un fel de apendice al mașinăriei de supraveghere din partea Partidului Comunist Chinez”.

Confirmarea din partea Președintelui american a venit a doua zi. Tot pentru Fox News, Președintele Trump a confirmat că administrația pe care o conduce ia în calcul interzicerea TikTok. Motivele invocate au fost tot cele legate de proprietarul chinez (deși TikTok este listată la bursă, printre investitori numărându-se și mega-corporații americane și japoneze), dar cu un accent diferit: interzicerea TikTok reprezintă “una dintre modalitățile de a pedepsi China pentru pandemia de Coronavirus”.

În sfârșit, parcă pentru a spori și mai mult semnele de întrebare, vineri, 10 iulie, angajații Amazon au primit un e-mail prin care li se cerea să își dezinstaleze aplicația de pe telefoanele companiei, din motive de securitate. În aceeași zi, Amazon a revenit asupra deciziei, purtătorul de cuvânt anunțând că a fost vorba despre un email trimis “din greșeală”.

Patru Internet-uri și jumătate – o etapă de tranziție

Recent, am asistat cu toții la paradoxul ca Președintele celui mai puternic stat de pe planetă să se plângă de cenzură din partea giganților tehnologici din propria țară. Asistăm, acum, la un alt paradox, poate la fel de răsunător. Reprezentanții aceluiași stat, chiar statul de unde au luat startul actualele superputeri ale Internetului – Facebook, Amazon, Google, Microsoft, Apple – cer interzicerea unor companii sau aplicații bazate pe aceleași tehnologii și mecanisme (algoritmi, platforme, rețele, motoare de căutare, meta-date). Atenție!, în condițiile în care membrii FAGMA au devenit superputeri globale private propovăduind tocmai libertatea, expansiunea și competiția neîngrădite la nivel global.

“Coloșii” FAGMA sunt simboluri ale liberalismului, ale globalizării, chiar ale puterii de atracție americane, ale puterii soft, cum o numește Joseph Nye. Cu atât sunt mai bulversante, mai contradictorii par apelurile privind interzicerea, “cenzurarea” (cum ar putea spune cineva pe un ton mai răutăcios) unor coloși tehnologici proveniți din alte spații geografice, posibili purtători ai altor interese,  dar asociați cu aceeași idee de soft power.

Un articol din 2018 vorbea despre “patru Internet-uri și jumătate”, despre tendințele tot mai pregnante de balcanizare a Internetului, contrar visurilor fondatoare. Astfel, ar exista un Internet de tip Silicon Valley, care se apropie cel mai mult de ideile fondatoare de deschidere, libertate, expansiune globală. Unul european, de tip “burghez”, preocupat mai degrabă de reglementare, dar care, nefiind cuplat cu campioni digitali, este păscut de pericolul de a nu inova și de a se rezuma la colectarea unor amenzi. Unul chinez, “Internetul autoritar”, aliniat intereselor tehnostatului autoritar, construit pe tehnologii de supraveghere și de identificare “pentru a asigura coeziunea socială și securitatea”. Al patrulea, Internetul de tip Washington DC, o întreprindere exclusiv comercială, de tip utilitar, fără mari preocupări privind inovația. Jumătatea rămasă (free rider-ul, cum îl numesc autorii articolului) se referă la Internetul rusesc, mai degrabă, la utilizarea tehnologiilor puse la dispoziție de toate celelalte pentru a le perturba.

Unde intră TikTok? În acest moment, pare să nu intre neapărat într-o categorie anume, nici măcar în cea de-a treia (vezi decizia companiei de a se retrage din Hong Kong, pentru a nu fi nevoită să se supună noii legi privind securitatea). Pare mai aproape de modelul Silicon Valley, lucru greu de acceptat, după cum vedem, chiar de Silicon Valley.

Judecând după cum evoluează lucrurile, am fi tentați să spunem că actuala balcanizare este doar o etapă de tranziție către cristalizarea, fără prea multe nuanțe, a unui bipolarism în domeniul Internetului: unul american/ transatlantic și unul chinez/ asiatic. O posibilă imagine în oglindă a lumii propriu-zise.

Bătălia pentru date

În sfârșit, o ultimă explicație a recentelor controverse în jurul unei seducătoare aplicații de divertisment este aceea că, alături de Huawei, TikTok se află în avanpostul competiției tehnologice dintre SUA și China.

Secretarul de Stat Pompeo are dreptate: nu este vorba despre pandemie. Giganții tehnologici care își bazează evoluțiile amețitoare pe tehnologia Internetului culeg, stochează, analizează date; unde mergem, cu cine interacționăm, ce ne interesează, ce ne preocupă, ce ne place, ce pretindem că ne place, cât putem fi atenți etc. Mai mult, giganții tehnologici – indiferent de proveniența lor – stochează date nu numai despre persoane, ci și despre interacțiunea dintre obiecte: computere, rețele, echipamente, sau despre interacțiunea dintre oameni și obiecte.

Imensele cantități de date colectate și înmagazinate de giganții tehnologici produc o adevărată revoluție tehnologică, dar și o schimbare de paradigmă politică și socială. “Cunoașterea este putere”, afirma Francis Bacon la sfârșitul secolului al XVI-lea. Acum, putem actualiza astfel acest dicton: datele sunt noua sursă de putere, noua sursă a cunoașterii, a puterii, și a prestigiului. Și nu este vorba despre o cunoștere abstractă, generală, ci despre combustibilul care alimentează Inteligența Artificială și toate celelalte inovații care o însoțesc. Bătălia este pentru combustibilul care alimentează revoluția tehnologică în curs, pentru piețele tehnologice emergente și, mai ales, pentru prestigiul asociat tuturor acestor lucruri.

Editorial semnat de profesor universitar doctor Alina BÂRGĂOANU