Conform legislației actuale, ai drept de vot la prezidențiale oriunde locuiești și oriunde te afli. O persoană a cărei adresă din cartea de identitate este în județul Vaslui poate vota desigur în Vaslui, dar dacă în ziua turului de scrutin se află în județul Olt, va putea vota acolo (pe liste suplimentare).
La alegerile parlamentare și locale lucrurile stau cu totul altfel. Dacă județul în care te afli nu este cel în care ai adresa din cartea de identitate, nu ai cum să votezi. Continuând exemplul de mai sus, vasluianul nu va putea vota în Olt; trebuie să aibă grijă să fie acasă în ziua alegerilor.
Acest lucru contează întrucât România a devenit extrem de mobilă. Toate marile orașe conțin studenți și chiriași atrași de o educație superioară, de venituri mari și de o viață socială dinamică. Bucureștiul e bucșit cu oameni care oficial, „conform buletinului” sunt teleormăneni, brăileni, olteni, dobrogeni. Pe străzile din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara găsești, sub vârsta de 40 de ani, mai mulți rezidenți care sunt în acte cetățeni ai județelor din jur decât ieșeni, clujeni sau timișoreni get-beget. Nu vorbesc aici despre oamenii care au migrat, și-au achiziționat o proprietate și au devenit, în acte, locuitori ai orașului respectiv – ci de cei care se află la stadiul anterior din punct de vedere economic.
Ne vom izbi de acest adevăr cu ocazia alegerilor din 2024. Să presupunem că localele și parlamentarele vor avea loc la date separate. Dar cu ocazia primului tur al prezidențialelor – care va fi aproape cert și ziua de desfășurare a alegerilor parlamentare – vor fi ceva probleme. În orașele mari ale țării, cu migrație consistentă, zeci de mii de oameni vor descoperi că au drept de vot doar la unul dintre scrutine.
Ce soluții există?
Ușurarea obținerii vizei de flotant pare a fi împiedicată de un proiect de lege în dezbatere care, tocmai dimpotrivă, dorește ca schimbările de reședință să nu se poată realiza în anul de dinaintea alegerilor. Cum o viză de flotant este valabilă un an, nu mi-e clar dacă flotanții mai pot vota de fel. Inițiatorul este un parlamentar PNL îngrijorat de flotanții „aduși într-o localitate în anul alegerilor” – deși iarăși nu mi-e clar care e problema: sistemul electronic împiedică votul multiplu, deci cu excepția alegerilor locale este irelevant dacă un vot anume se dă în Călărași sau în Ialomița. Trecând peste asta da, într-adevăr, există județe fruntașe în ceea ce privește numărul vizelor de flotant în care nici turismul nu este dezvoltat, nici economia nu ar încuraja imigrația. Îmi pot imagina bătrânei din București care s-au mutat la țară, în județe din Muntenia, eventual chiar la locul de obârșie al lor sau al părinților, dar care din motive sentimentale sau practice nu vor să renunțe la buletinul de capitală. Îmi pot imagina și că, din comoditate sau antipatie pentru birocrație, ei nu doresc să-și actualizeze actele în ciuda problemelor numeroase cauzate de situație. Dar nu îmi pot imagina că în această situație sunt 31 640 de locuitori de facto ai județului Argeș, 28 712 de locuitori ai județului Olt, 23 243 de rezidenți ai județului Vâlcea etc. Toate aceste valori provin din al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2019. Laolaltă cu eventualii fraudatori se îngreunează însă viața celor 143 de mii de votanți pe liste suplimentare din București, 81 de mii din Cluj, 54 de mii din Timiș etc.
Votul prin corespondență mi se pare nesustenabil – iar cel electronic implică dificultăți considerabile, lesne de ignorat. Pentru cei interesați, recomand două video-uri produse de Tom Scott, un pasionat al tehnologiilor, care însă, în mod argumentat, este sceptic cu privire la introducerea votului electronic pe scală largă: https://www.youtube.com/watch?v=w3_0x6oaDmI și https://www.youtube.com/watch?v=LkH2r-sNjQs .
O soluție aparent radicală dar cu acoperire legală impecabilă este decuplarea votului de județ. Astfel, lista de candidați a fiecărui partid la fiecare cameră ar fi una națională. Dacă te sperie ideea unor buletine de vot excesiv de stufoase (liste de 200+ oameni în loc de 5-7), nicio problemă: pe buletinul de vot se poate pune sigla partidului, listele propriu-zise existând în presă, pe Internet etc. Deși atât alegătorii cât și parlamentarii au această iluzie, nicăieri în Constituție nu este scris că parlamentarul unei circumscripții (județ) reprezintă în Parlament interesele acelei circumscripții. De fapt, TOȚI parlamentarii reprezintă ÎNTREGUL popor. Poți citi și reciti articolele 61-72 din Constituție ca să descoperi că nicăieri în statutul parlamentarilor nu se face vorbire despre județe, circumscripții etc iar propoziția care a precedat-o pe aceasta este fundația întregii relații dintre parlamentari și popor. Conform Constituției, existența unor liste naționale este mai logică decât sistemul actual…
De altfel, există un indiciu practic în acest sens: din când în când mai auzim despre candidați UDMR care devin parlamentari de Constanța, Bacău sau Dolj, locuri în care Uniunea a primit de fapt extrem de puține voturi. Ce se întâmplă este că în Covasna, Harghita, Bihor etc. numărul de voturi primit de UDMR a avut „un rest” foarte mare: să zicem 4,7 deputați, deci clar 4 dar în niciun caz 5. Întrucât sistemul este proporțional la nivel național – subliniez acest lucru: național – acel 0,7 deputați trebuie să se regăsească undeva, mai ales dacă îl reunim cu 0,2 din alt județ și cu 0,3 deputați dintr-un al treilea. În 2020 a răzbit în presă de câteva ori situația inversă: în județul A, partidul B obține 2 parlamentari dar partidul C, cu un scor mai mic în acel județ, obține 3 reprezentanți în Parlament. Șoc și groază! Iar șocul și groaza ar fi meritate dacă circumscripțiile ar fi de sine stătătoare – dacă fiecare județ și-ar desemna aleșii în mod independent de restul țării, ceea ce nu e cazul. Un vot în plus în Caracal schimbă identitatea aleșilor din Maramureș, întrucât sistemul este proporțional la nivel național – ceea ce e și logic, parlamentarii reprezentând întreaga națiune.
Întrucât situația este neintuitivă – „sunt ales într-un județ dar reprezint pe toată lumea din țara asta?!” – statutul Camerei Deputaților spune în articolul 10: „Deputaţii şi senatorii au îndatorirea de a acţiona în interesul întregii naţiuni şi al locuitorilor din circumscripţiile electorale pe care le reprezintă”. Tot ce este după cuvântul „națiuni” reprezintă o interpretare a situației de către autorii statutului – cu acoperire constituțională fix zero.
Tema este aparent una aridă dar un impact nefericit al neînțelegerii pe care am descris-o mai sus este discriminarea la adresa flotanților. Iluzia conform căreia contează unde votezi produce efecte nefericite: în mod nejustificat din punct de vedere constituțional unor români li se va lua dreptul de a defini compoziția parlamentului. În mass-media și societate ziua alegerilor prezidențiale din 2024 poate provoca tensiuni consistente, mai ales dacă ajungem la situații precum partidul X e pe locul 2 dar candidatul său pe locul 3, în contextul unei diferențe de 1 milion de voturi valabil exprimate între prezidențialele și parlamentare desfășurate simultan. Acest număr nu este scos din căciulă: la cele mai recente prezidențiale, 1 167 827 persoane au votat pe liste suplimentare în turul doi iar 1 071 752 în turul unu. (Vorbim despre un scrutin la care nu contează unde votezi, și deci și eventuale mașinații ale organizațiilor de partid ar fi fost extrem de limitate). Vulnerabile mi se par USR-PLUS și eventuale partide de stânga ce ar apărea în anii următori – practic orice formațiune politică ce depinde în mod consistent de votul adulților și tinerilor adulți.