Barbu Mateescu: ”Temele lui Trump și cum americanii au ajuns să li se opună” (OPINIE)

În cazul în care președintele în funcție al Statelor Unite va câștiga al doilea mandat, se va confrunta cu un set aparte de provocări: atractivitatea componentelor concrete ale discursului său este în scădere.

Una din temele care îi sunt dragi este oprirea migrației ilegale spre Statele Unite. O alta, cu încărcătură mai mare pentru partidul său decât pentru el însuși, este desființarea Obamacare – o lege care obligă furnizorii privați de asigurări medicale să respecte câteva norme defavorabile pentru ei, dar de folos pentru beneficiari, interzicându-le respectivilor furnizori, de exemplu, să refuze semnarea de contracte pentru persoanele cu boli pre-existente. Prin comparație cu modelele din alte țări dezvoltate, Obamacare este doar o mică nuanță într-un sistem care în continuare se bazează în mod fundamental pe inițiativa privată pentru asigurarea sănătății, dar republicanii – extrem de sensibili la orice implică intervenția statului – au tratat Obamacare drept un pas spre socialism.

Pe ambele subiecte, opinia publică din Statele Unite este mai defavorabilă ca oricând punctelor de vedere susținute de Trump și de Partidul Republican. Gallup monitorizează percepția americanilor cu privire la migrație începând din 1965. Ponderea americanilor care consideră că nivelul migrației spre SUA trebuie să crească este la cea mai mare cotă din istorie: 34%. (Cu câteva luni înainte ca Trump să devină președinte, ponderea era 21%). Fenomenul invers s-a petrecut cu ponderea celor care cred că migrația trebuie să scadă: 28% din americani cred acest lucru, iarăși o cotă fără precedent. Din nefericire Gallup nu a monitorizat subiectul migrației ilegale în 2020, ultima dată când a studiat această temă fiind primăvara anului 2019. Față de anul 2016, când Trump nu își începuse încă mandatul, ponderea celor care cred că subiectul migrației ilegale spre SUA este important sau foarte important a scăzut de la 60% la 54%, rămânând un subiect de îngrijorare pentru o majoritate a americanilor dar necrescând ca relevanță, ci dimpotrivă. În acest timp, merită spus, SUA nu a construit miticul zid cu Mexic iar măsurile luate pentru stoparea migrației ilegale au fost simbolice. Problema, practic, nu a fost rezolvată – dar relevanța ei pentru americanul de rând s-a redus la cea mai mică pondere din 2001 încoace.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Conform KFF Health Tracking Poll, introducerea Obamacare a divizat inițial societatea americană. Din februarie 2013 până la finele lui 2016, cu foarte mici excepții de moment, americanii care se opuneau Obamacare erau în majoritate. În iunie 2017, când discuțiile despre desființarea Obamacare au ajuns la apogeu, lucrurile s-au schimbat și așa au rămas până în ziua de azi. America intră în alegerile prezidențiale cu cea mai mare pondere din istorie a celor care au o părere favorabilă despre Obamacare (55%). În ceea ce privește pe cei care au o părere proastă despre Obamacare, ponderea lor (39%) este aproape un record negativ absolut, în ultimul deceniu fiind mai mică la momentul primelor discuții despre lege, adică în iunie 2010: 35%.

O victorie a lui Trump s-ar înregistra, în mod cert, doar în cazul în care el ar obține votul electorilor însă nu și votul popular. Ar fi a treia oară în 20 de ani că acest lucru se întâmplă în SUA. Desființarea colegiului electoral și adoptarea sistemului uzual din Europa – adică președinte să devină pur și simplu cine primește mai multe voturi la nivel național – este dorită conform Gallup de 61% din americani. Împărțirea lor pe preferințe politice este previzibilă având în vedere cine a fost favorizat respectiv defavorizat de situație în trecut – marea majoritate a democraților (89%) doresc acest lucru iar marea majoritate a republicanilor (77%) nu. Relevantă mi se pare însă poziționarea independenților, 68% dintre ei dorind sistemul electoral mai simplu, în care votul popular indică președintele. Iar cei care se autoidentifică drept independenți reprezintă 42% din populația SUA, democrații și republicanii reprezentând, fiecare, sub 30%.

În serialul „The Wire”, câștigătorul unui scrutin pentru primăria orașului Baltimore observă a doua zi după victorie: „Sunt un primar alb într-un oraș care nu e [alb].” În mod similar, pe câteva subiecte relevante, Trump s-ar putea pomeni câștigător într-o țară în care punctele sale de vedere nu sunt apreciate. N-am niciun dubiu că această disonanță nu va fi procesată – câștigătorii, oriunde pe glob, suferă de o orbire temporară. De plătit va plăti partidul republican în 2022, la următoarele alegeri ce vor determina componența unei bune părți a congresului american.

Informațiile de mai sus sunt importante și în alt sens. O explicație ieftină pentru un eșec al lui Trump ar fi coronavirusul. În planul colegiului electoral este posibil ca pandemia să fi „mișcat” situația din destule state încât Trump să piardă. Existența COVID-19 nu trebuie însă să ascundă faptul că, pe subiecte ce n-au nicio legătură cu virusul, Trump mergea într-o direcție iar populația Statelor Unite în alta.

Autor

Barbu Mateescu