Criza? O vorbă de dânșii inventată…

Pensionarii se plâng de faptul că pensiile lor au rămas mult prea mici pentru a se putea lupta cu prețurile din ce în ce mai mari. Guvernul le răspunde, olimpian, că este o criză la nivel european și nu are cum să-i ajute.

Angajații se plâng că au rămas cu salarii mult prea mici și nu pot face față creșterii abrupte a prețului vieții. Și lor, același guvern le răspunde, liniștit, că este o criză la nivel european, deci nu are cum să-i ajute.

Profesorii și elevii se plâng că le este frig la cursuri. Guvernul le răspunde, fără ezitare, că este o criză la nivel european și că nu are nicio soluție.

Același răspuns îl primesc și medicii și bolnavii lor și micii antreprenori și marile companii. În general, întreaga societate românească se plânge de scăderea puterii de cumpărare și a nivelului de trai și de efectul copleșitor al uriașelor scumpiri cu care se confruntă. Industriașii se plâng și ei de același lucru, de scumpirea incontrolabilă a energiei și a materiilor prime. Pentru toți cei nemulțumiți, guvernul are un singur răspuns, ca un robot: nu avem cum să vă ajutăm, este o criză la nivel european, va fi o iarnă foarte grea.

Criza este, deci, invocată de către guvernanți mai des decât era invocat vaccinul în 2021. Nici că putea fi ceva mai de folos acestui guvern decât mult-trâmbițata criză. S-a ajuns la situația hilară în care „criza” este cauza tuturor lucrurilor prost făcute de către strivitoarea coaliție PSD-PNL-UDMR. Există, însă, o singură problemuță în explicațiile stângace ale echipei care controlează țara cu o majoritate de 70%: în România nu este niciun fel de criză! Cine nu crede poate să consulte datele statistice oficiale și va observa imediat că în trimestrul I al anului 2022, comparativ cu trimestrul anterior, produsul intern brut (PIB) a crescut cu 5,2%, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, produsul intern brut (PIB) s-a majorat cu 6,5%. (sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr1r2022.pdf).  Și  în trimestrul II 2022, comparativ cu trimestrul anterior, PIB (produsul intern brut) a crescut cu 2,1%, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2021 PIB-ul s-a majorat cu 5,3%.

Mai pe românește, în semestrul I 2022, comparativ cu semestrul I 2021, PIB- produsul intern brut a crescut cu 5,8%!

Să nu uităm că existența unei crize se certifică, în primul rând, prin recesiunea economică, care presupune, nici mai mult nici mai puțin decât două trimestre consecutive de contracție economică, adică de scădere a PIB-ului. Iar noi, în ciuda discursului oficial, tocmai ce am marcat două trimestre consecutive de creștere economică!

Nu e oare cam mult să predici existența unei crize economice în vreme ce statistica marchează o creștere semestrială de aproape 6%? Și asta nu e totul, oameni buni.

În primul trimestru al acestui an, România a avut a doua cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, după Irlanda (+6,2%), iar în trimestrul următor a rămas tot în poziția secundă ca nivel al creșterii în ansamblul Uniunii, după Olanda (+2,65)! De altfel, criza, sub formă de recesiune, nu ar putea fi invocată de niciun stat membru, căci niciunul nu are, până acum, două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului. Oricum ar fi, România rămâne printre campionii europeni la creștere economică anul acesta, cu valori mult peste media UE (0,8% pe trimestrul I și 0,7% pe trimestrul al II-lea din 2022):

Din nefericire pentru retorica guvernamentală, nici șomajul n-a prea crescut, ba dimpotrivă: rata şomajului în trimestrul II 2022 a fost de 5,3%, în scădere cu 0,7 puncte procentuale față de cea înregistrată în trimestrul I 2022, iar rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în trimestrul II al anului 2022, de 63,5%, în creștere față de trimestrul I 2022 cu 1,1 puncte procentuale! (sursa: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/somaj_tr2r_22.pdf ).

Scăderea ratei șomajului a continuat și după trimestrul al II-lea, astfel încât am ajuns cu acest indicator la doar 5,1% în august 2022, în scădere puternică față de maximul de 5,8% înregistrat în ianuarie anul acesta:

Cu acest indicator, țara noastră se plasează fix la mijlocul clasamentului în Uniune, pe locul 14 din 27, departe de statele cu șomaj ridicat (Grecia -11,4%, Cipru- 8%, Italia-7,9%).

Pentru un scurt bilanț de etapă merită să reținem faptul că, cel puțin până acum, România are a doua cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană și o scădere accentuată a ratei șomajului! De unde și concluzia că guvernul PSD-PNL-UDMR se folosește de un fals argument, criza economică, pentru a-și justifica incapacitatea de a rezolva problemele societății.

Și totuși, de unde vine senzația apăsată de criză dacă datele statistice nu susțin ipoteza unei recesiuni și nici măcar a unui șomaj exagerat de mare? Ei bine, această senzație vine din inflația mare, resimțită la noi cu mult mai dureros decât în alte state europene. Și asta nu este decât expresia unui stat slab și incapabil să guverneze populația care a votat actuala clasă conducătoare.

Este, însă, cu adevărat inflația atât de mare în România încât să determine o criză economică majoră? Ea este mare, este importantă, dar nu suntem printre campionii europeni la acest capitol, având încă nouă state cu inflație armonizată peste cea a noastră (cam toate statele estice plus Olanda):

Până acum, atitudinea guvernului față de creșterea aberantă a prețurilor la electricitate și gaze naturale a fost una cât se poate de nătângă: este o scumpire la nivel european și cel mai bine ar fi să stăm cu brațele încrucișate, să ne lăsăm, cu voluptate, cuprinși de aceste scumpiri și să ne uităm la avalanșa care vine spre noi. Numai că guvernul care stă cu brețele încrucișate și privește cu admirație creșterea prețurilor la energie este unul și același cu patronul producției de gaze și electricitate, adică este același care decide aceste scumpiri. Guvernul nostru are, parcă două fețe distincte: pe de o parte, este doctorul Henry Jekyll, prietenos și amabil cu contribuabilii cărora le ia banii de taxe în schimbul promisiunii unor prețuri plafonate, iar, pe de altă parte devine misteriosul și violentul Edward Hyde, personajul criminal care scumpește energia pentru industrie, determinând o avalanșă de scumpiri ale tuturor bunurilor și serviciilor de pe piață. Și, precum în romanul scoțianului Robert Louis Stevenson „Strange Case of Dr Jekyll and Mr Hyde”, latura criminală a guvernului nostru, Mr. Hyde (cel care scumpește haotic energia) devine dominantă în comportamentul clasei conducătoare…

Să nu uităm, însă, că valoarea și competența unui guvern ar trebui să se vadă în momente grele pentru țară/economie, nu atunci când totul curge de la sine. Căci România este o țară puternic dependentă de mersul economiei în restul Uniunii Europene. Și atunci când marii noștri parteneri, Germania în primul rând, Franța, Italia, Polonia și Ungaria merg înfloritor și nouă ne merge excelent. În acele momente, un guvern aproape că nu are ce să facă și mai bine stă pe margine, spectator, și admiră evoluția economiei. Dar când Europa scârțâie, ei bine, atunci este momentul ca guvernul să facă ceva , dacă este capabil să o facă. Prima calitate, deci, a unui guvern de la București ar trebui să fie anticiparea crizelor continentale și pregătirea țării pentru a le face față. Și a doua calitate ar trebui să fie capacitatea de intervenție în caz de dereglare a piețelor externe. În fine, a treia calitate de care ar avea nevoie guvernul nostru ar fi puterea de a reduce dependența economiei noastre de exterior. Din păcate, această a treia calitate se pare că nici nu mai este mimată de către nimeni din zona puterii, de vreme ce am ajuns cu un deficit la comerțul internațional de bunuri de peste 22 de miliarde de euro numai în primele opt luni ale anului:

Revenind la natura duală a guvernanților noștri, latura malefică, Mr. Hyde scumpește nemăsurat energia destinată companiilor, iar, ca efect acestea produc mărfurile cele mai scumpite din întreaga Europă. Mr. Hyde de la ministerul Energiei ne-a pricoposit cu cea mai mare inflație industrială din UE, 67,4% în iulie 2022:

După care, guvernanții beau poțiunea-miracol, se dau de trei ori peste cap și se transformă în dr. Jekyll și ne anunță, de la ușa șefiei Camerei Deputaților, al cincisutelea „pachet social”. Numai că orice pachet social are nevoie de bani. Iar banii îi obține onor guvernul din creșterile de prețuri. Și iar apare latura malefică, Mr. Hyde de la ministerul energiei, care mai scumpește o dată prețul energiei. Motiv pentru dr. Jekyyl să mai vină cu un pachet social și tot așa până la alegerile din 2024. Sau poate cine știe, încă vreo 20 de ani, că opoziție oricum nu prea mai avem….

Dar dacă tot am ajuns la indicatorul inflației industriale, să mai demontăm o mare minciună a guvernanților, aceea cum că scumpirile de pe piața noastră sunt importate din Europa. Ei bine, datele statistice ne arată fix contrariul: în luna august, produsele românești erau cu 70% mai scumpe decât în urmă cu un an, în vreme ce produsele importate erau doar cu 22% mai scumpe comparativ cu august 2021:

Și dacă tot ne-am pus pe demolat argumentele (in)activității guvernului, să mai spunem un adevăr: scumpirile la energie pe piața noastră sunt de 158% (august 2022 față de august 2021),

în vreme ce media europeană a acestor scumpiri este de 96,2%! Da, ați citit bine: aceeași energie care s-a scumpit la noi cu 158% s-a scumpit în restul Uniunii cu doar 96,2%:

Acum ați înțeles, oameni buni? Guvernul se folosește de o criză inexistentă pentru a-și justifica nepriceperea, în vreme ce singura sa preocupare este pentru adormirea unei populații oricum insuficient de combativă civic. De fapt, guvernul nu vrea să facă nimic pentru a atenua greutatea noilor prețuri dintr-un motiv cât se poate de electoral: toți banii strânși de stat ca efect al scumpirilor sunt destinați cumpărării de votulețe prin pachetele „sociale” și prin alte pomeni. Ar fi fost, desigur, mult mai simplu ca guvernul să își facă treaba și să producă mai multă energie (are de unde, slavă Domnului!) și să reglementeze prețurile din energie. Numai că atunci nu mai avea cum să pescuiască milioane de voturi. Astfel încât a ales o cale infinit mai grea pentru noi, dar mai simplă pentru el: a decis să creacă nemăsurat prețurile la energie, să inventeze din nimic o criză, pentru ca apoi să facă pe salvatorul prea-mulților năpăstuiți din această țară. Argumentul marii coaliții de stânga-dreapta-UDMR, cum că traversăm o criză economică nu se susține, căci avem creștere economică și șomajul scade. Argumentul aceleiași coaliții cum că scumpirile din energie vin din Europa iarăși nu se susține, căci acolo scumpirile de la energie sunt mai puțin de două treimi din cele de la noi. În plus, guvernanții joacă la perfecție un rol dual: pe de o parte îl avem pe maleficul Mr. Hyde, care crește de 4-5-6 ori prețurile la gaze și electricitate și, pe de altă parte, îl avem pe dr. Jekyll care ne anunță mieros noi și noi pachete sociale. Tare sunt curios câți dintre noi vor rămâne captivi în această dramoletă până la alegerile din 2024. Eu cred că mulți  se vor trezi din acest vis urât și-și vor face bagajele.